Codul etic
Înapoi

Codul etic stipulează principiile şi normele fundamentale de conduită, drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile funcţionarului fiscal, restricţiile şi exigenţele speciale faţă de funcţionarul fiscal, normele de conduită profesională, norme ce ţin de relaţiile de serviciu cu alţi funcţionari şi cu contribuabilii, reclamaţiile, hărţuirea şi alte norme care au o deosebită importanţă la determinarea eticii funcţionarului fiscal. Este de menţionat că normele din Codul etic se bazează sau fac legătură cu stipulaţiile respective din Codul fiscal (art.134, 136), Legea serviciului public (art.10, 11), Regulamentul cu privire la modul de funcţionare a organelor Serviciului Fiscal de Stat şi Regulamentele interne ale organelor fiscale.

Anexă nr. 1
Aprobat prin Ordinul Inspectoratului
Fiscal Principal de Stat
nr. 357 din 28 mai 2012

 

SERVICIUL FISCAL DE STAT
INSPECTORATUL FISCAL PRINCIPAL DE STAT
DE PE LÎNGĂ MINISTERUL FINANŢELOR
AL REPUBLICII MOLDOVA

 

CODUL DE CONDUITĂ
AL FUNCŢIONARULUI FISCAL

 

Chişinău 2012

 

1. Introducere

Constituţia Republicii Moldova cert consfinţeşte că cetăţenii, cărora le sunt încredinţate funcţii publice, au obligaţiunea şi răspund de exercitarea cu credinţă a atribuţiilor ce le revin şi în conformitate cu legislaţia, depun jurămîntul.

Indiferent de treapta ierarhică a funcţionarului fiscal, acesta trebuie să se călăuzească în exerciţiul funcţiunii de următoarele principii: legalitate, imparţialitate, independenţă, profesionalism, loialitate. Funcţionarul fiscal supraveghează respectarea legislaţiei de către contribuabili, administrează acumularea veniturilor la buget, prestează servicii persoanelor fizice şi juridice etc., iar în aceste condiţii orice funcţionar trebuie să dea dovadă de perseverenţă, capabilitate, inteligenţă şi dăruire de sine, va respecta standardele corespunzătoare de comportament etic al funcţionarului fiscal.

Autoritatea publică asigură faptul că angajaţii acesteia cunosc standardele corespunzătoare de comportament etic al funcţionarilor fiscali, inclusiv regulamentele cu privire la prevenirea fraudelor şi corupţiei, precum şi raportarea fraudelor şi neregularităţilor. Totodată, remite recomandări suplimentare cu referire la problemele de ordin etic, care ar putea fi generate de activitatea specifică a autorităţii.

2. Dispoziţii generale

Codul de conduită a funcţionarului fiscal (denumit în continuare Cod) este elaborat conform Constituţiei Republicii Moldova, Codului fiscal, Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, Codului muncii, Codului de conduită a funcţionarului public, Regulamentului cu privire la modul de funcţionare a organelor Serviciului Fiscal de Stat şi ordinului Ministerului Finanţelor nr.51 din 23 iunie 2009 cu privire la aprobarea Standardelor naţionale de control intern în sectorul public.

Codul are drept scop stabilirea unor norme de conduită pentru funcţionarii fiscali şi informarea contribuabililor cu privire la conduita pe care trebuie să o adopte funcţionarul fiscal în vederea oferirii unor servicii publice de calitate; asigurarea unei administrări mai bune întru realizarea interesului public; contribuirea la prevenirea şi eliminarea corupţiei din administraţia publică şi crearea unui climat de încredere între funcţionarii fiscali şi contribuabili.

Normele de conduită prevăzute de Cod sînt obligatorii pentru toţi funcţionarii fiscali.

Orice încălcare a Codului constituie abatere disciplinară căreia i se aplică prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

3. Principiile şi normele de conduită a funcţionarului fiscal

3.1.Principiile de conduită a funcţionarului fiscal

În exercitarea funcţiei publice funcţionarul fiscal se călăuzeşte de următoarele principii:

  1. legalitate;
  2. imparţialitate;
  3. independenţă;
  4. profesionalism;
  5. loialitate.

Legalitatea – funcţionarul fiscal este obligat să respecte strict Constituţia Republicii Moldova, alte acte legislative şi normative în vigoare, care reglementează domeniul de administrare fiscală şi serviciului public fără a depăşi normele legale, disciplina de muncă şi atribuţiile de serviciu.

Funcţionarul fiscal care consideră că i se cere sau că este forţat să acţioneze ilegal sau în contradicţie cu normele de conduită va comunica acest fapt conducătorilor săi.

Imparţialitatea - Funcţionarul fiscal este obligat să ia decizii şi să întreprindă acţiuni în mod imparţial, nediscriminatoriu şi echitabil, fără a acorda prioritate unor persoane sau grupuri în funcţie de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.

Funcţionarul fiscal trebuie să aibă un comportament bazat pe respect, exigenţă, corectitudine şi amabilitate în relaţiile sale cu contribuabilii, precum şi în relaţiile cu conducătorii, colegii şi subordonaţii.

Funcţionarul fiscal nu trebuie să determine persoanele fizice sau juridice, inclusiv alţi funcţionari publici, să adopte comportamente ilegale, folosindu-se de poziţia sa oficială.

Independenţa - Apartenenţa politică a funcţionarului fiscal nu trebuie să influenţeze comportamentul şi deciziile acestuia, precum şi politicile, deciziile şi acţiunile autorităţilor publice.

În exercitarea funcţiei ce îi revine, funcţionarului fiscal îi este interzis:

  1. să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice şi a altor organizaţii social-politice;
  2. să folosească resursele administrative pentru susţinerea concurenţilor electorali;
  3. să afişeze, în incinta autorităţilor publice, însemne sau obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora;
  4. să facă propagandă în favoarea oricărui partid;
  5. să creeze sau să contribuie la crearea unor subdiviziuni ale partidelor politice în cadrul autorităţilor publice.

Profesionalismul - Funcţionarul fiscal are obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, promptitudine şi corectitudine.

Funcţionarul fiscal este responsabil pentru îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu faţă de conducătorul său nemijlocit, faţă de conducătorul ierarhic superior şi faţă de autoritatea publică.

Loialitatea - Funcţionarul fiscal este obligat să servească cu bună-credinţă autoritatea publică în care activează, precum şi interesele legitime ale cetăţenilor.

Funcţionarul fiscal are obligaţia să se abţină de la orice act sau faptă care poate prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale ale autorităţii publice.

 

3.2. Normele de conduită a funcţionarului fiscal

Accesul la informaţie

Funcţionarul fiscal, potrivit atribuţiilor ce îi revin şi conform legislaţiei privind accesul la informaţie, este obligat:

  1. să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public;
  2. să asigure accesul liber la informaţie;
  3. să respecte termenele prevăzute de lege privind furnizarea informaţiei.

Funcţionarul fiscal este obligat să respecte limitările accesului la informaţie, în condiţiile legii, în scopul protejării informaţiei confidenţiale, a vieţii private a persoanelor şi a securităţii naţionale, precum şi să asigure protecţia informaţiilor deţinute faţă de accesul, modificarea sau distrugerea lor nesancţionate.

Comunicarea cu mijloacele de informare în masă în numele autorităţii publice este realizată numai de către funcţionarul fiscal abilitat cu acest drept.

4. Obligaţiile şi responsabilitatea funcţionarului fiscal

4.1. Obligaţiile funcţionarului fiscal

Obligaţiile fundamentale ale funcţionarului fiscal sunt reglementate de prevederile art.136 al Codului fiscal, şi art. art. 22-24 ale Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. În afară de actele legislative menţionate mai sus, funcţionarii fiscali vor respecta obligaţiile stipulate în Regulamentul cu privire la modul de funcţionare a organelor Serviciului Fiscal de Stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1736 din 31 decembrie 2002 (cu modificările ulterioare) şi cele prevăzute în Regulamentele interne ale organelor fiscale. Funcţionarul fiscal este obligat:

  1. să asigure protecţia proprietăţii publice şi să evite orice prejudiciere a acesteia;
  2. să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinînd autorităţii publice, numai în scopul desfăşurării activităţilor aferente funcţiei publice deţinute;
  3. să asigure, potrivit atribuţiilor ce îi revin, folosirea eficientă şi conform destinaţiei a banilor publici.
  4. să prezinte în modul stabilit de lege declaraţie cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţie de interese personale şi să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese. Refuzul de a prezenta declaraţiile sau prezentarea de date eronate are ca efect încetarea activităţii angajatului în organele Serviciului Fiscal de Stat.

Funcţionarului fiscal îi este interzis să utilizeze bunurile autorităţii publice pentru a desfăşura activităţi publicistice, didactice, de cercetare sau alte activităţi neinterzise de lege în interes personal.

 

4.2. Responsabilitatea funcţionarului fiscal

Funcţionarul fiscal pentru acţiuni ilegale poartă răspundere disciplinară, materială, administrativă conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Prejudiciul cauzat de funcţionarul fiscal prin acţiuni ilegale urmează să fie reparat în modul prevăzut de legislaţie.

Managementul financiar şi control într-o măsură oarecare este responsabilitatea fiecărui funcţionar fiscal din autoritatea respectivă şi, prin urmare, trebuie să constituie o parte explicită sau implicită a fişei postului a fiecărei persoane. Practic toţi angajaţii generează informaţii care sunt utilizate în cadrul sistemului Managementului financiar şi control sau întreprind alte acţiuni necesare pentru a realiza activităţile de control.

Sancţiunile disciplinare şi modul lor de aplicare se stabilesc în conformitate cu legislaţia muncii, Codul fiscal şi Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Dacă acţiunile funcţionarului fiscal, legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu întrunesc elementele componente ale infracţiunii, conducătorul organului fiscal este obligat să prezinte materialele respective organelor de cercetare penală şi, în baza deciziei acestora, să-i suspende raporturile de serviciu.

Durata suspendării raporturilor de serviciu nu poate depăşi termenele stabilite de legislaţie pentru urmărire penală sau judecare a cauzei.

Dacă în rezultatul urmăririi penale se constată că decizia de suspendare a raporturilor de serviciu nu este legitimă, ea se anulează, iar funcţionarului public i se plăteşte salariul mediu lunar pentru întreaga perioadă de suspendare.

5. Restricţii şi exigenţe

5.1. Restricţii faţă de funcţionarul fiscal

Articolele 25-27 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public stipulează următoarele restricţii pentru funcţionarul public care sînt obligatorii şi pentru funcţionarul fiscal.

1. Nu poate ocupa o funcţie publică persoana care:

  1. nu deţine cetăţenia Republicii Moldova;
  2. nu posedă limba de stat şi limbile oficiale de comunicare interetnică vorbite în teritoriul respectivîn limitele stabilite de lege;
  3. nu are capacitate deplină de exerciţiu;
  4. a împlinit vîrsta necesară obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă;
  5. nu are studiile necesare prevăzute pentru funcţia publică respectivă;
  6. este considerată, prin hotărîre judecătorească, incapabilă sau cu o capacitate de exerciţiu restrînsă;
  7. are antecedente penale rezultate din infracţiuni intenţionate ce nu au fost ridicate sau stinse în modul stabilit de lege;
  8. nu este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei, conform certificatului medical de sănătate, dacă pentru funcţia respectivă sunt stabilite cerinţe speciale faţă de sănătatea persoanelor în cauză.

Funcţionarul fiscal nu poate ocupa o funcţie în subordinea nemijlocită a unei rude directe (părinte, frate, soră fiu, fiică) sau a unei rude prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate şi soră a soţului/soţiei) în cadrul aceleiaşi autorităţi publice. În cazul în care sunt încălcate aceste restricţii, funcţionarul fiscal este transferat într-o funcţie care ar exclude o astfel de subordonare, iar dacă transferul este imposibil, unul este concediat la decizia organului ierarhic superior.

2. Funcţionarul fiscal nu are dreptul:

  1. să deţină două funcţii în acelaşi timp sau să cumuleze o altă muncă prin contract sau acord, în întreprinderi străine sau întreprinderi şi organizaţii mixte, în întreprinderi, instituţii şi organizaţii cu orice formă de organizare juridică şi în asociaţii obşteşti, a căror activitate este controlată, subordonată sau în anumite privinţe este de competenţa organului fiscal în care el este angajat, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi de creaţie. Activitatea ştiinţifică, didactică, de creaţie, inclusiv publicarea articolelor în publicaţiile periodice de specialitate autohtone cît şi de peste hotare, se cumulează în afara orelor de lucru sau cu permisiunea conducerii în timpul orelor de lucru. Modul de cumulare a acestor activităţi cu funcţia publică se stabileşte de Guvern. La publicarea articolelor şi consultaţiilor pe paginile publicaţiilor periodice colaboratorii Serviciului Fiscal de Stat nu vor indica funcţia deţinută în cadrul fiscului şi gradul de calificare, ci doar calificarea profesională, gradul ştiinţific, etc., după caz;
  2. să fie împuternicit a unor terţe persoane în organul fiscal în care este angajat;
  3. să desfăşoare nemijlocit activitatea de întreprinzător ori să înlesnească, în virtutea funcţiei sale, activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice în schimbul unor recompense, servicii, înlesniri;
  4. să aibă conturi nedeclarate în băncile din străinătate;
  5. să plece în delegaţie peste hotare din contul persoanelor fizice şi juridice, cu excepţia deplasărilor de serviciu, prevăzute în acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte sau conform înţelegerilor dintre autorităţile publice ale Republicii Moldova şi organele respective din alte state;
  6. să participe la grevele care dereglează funcţionarea autorităţii publice respective, de a cărei activitate depinde asigurarea societăţii cu bunuri şi servicii de importanţă vitală.

Funcţionarul fiscal, antrenat în una din activităţile enumerate se avertizează de conducătorul autorităţii publice ca să abandoneze activitatea. Dacă după expirarea unei luni de la data avertizării funcţionarul nu abandonează activitatea, este concediat din funcţia publică.

Funcţionarul fiscal concediat (demisionat) nu poate reprezenta (în perioadă de cel puţin 5 ani) interesele persoanelor fizice şi juridice în probleme care au constituit obiectul activităţii lui de serviciu şi sunt considerate prin lege ca fiind secret fiscal sau alt secret ocrotit de lege.

 

5.2. Exigenţe speciale faţă de funcţionarul fiscal

La încadrarea în serviciul fiscal şi ulterior în fiecare an, funcţionarul fiscal este obligat să prezinte în modul stabilit de lege declaraţie pe venituri şi proprietate şi declaraţie de interese personale. Declaraţia trebuie să cuprindă şi bunurile care aparţin soţiei (soţului), precum şi copiilor minori.

Refuzul de a prezenta declaraţia sau prezentarea de date eronate are ca efect încetarea activităţii angajatului în organele Serviciului Fiscal de Stat.

Funcţionarul fiscal înregistrat în calitate de candidat la alegerile în autorităţile publice participă la campania electorală conform legislaţiei în vigoare.

6. Jurămîntul

Conform prevederilor art. 32 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, funcţionarii fiscali depun următorul jurămînt:

"Jur solemn să respect Constituţia Republicii Moldova, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să apăr suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, să execut în mod obiectiv şi imparţial legile ţării, să îndeplinesc conştiincios obligaţiile ce îmi revin în exercitarea funcţiei publice şi să respect normele de conduită profesională".

Jurămîntul se depune o singură dată, după îndeplinirea condiţiilor specificate la art. 31 alin. (5) lit. a) din legea sus-menţionată, în termen de 10 zile de la confirmarea în funcţia publică, în prezenţa conducătorului autorităţii publice respective şi în faţa simbolurilor de stat.

Funcţionarul fiscal semnează textul jurămîntului, care se păstrează în dosarul său personal. Refuzul depunerii jurămîntului are ca efect destituirea funcţionarului din funcţia publică La trecerea în serviciul unei alte autorităţi publice, indiferent de motiv, funcţionarul public nu va mai depune jurămîntul.

7. Cadouri şi avantaje

Funcţionarului fiscal îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri sau alte avantaje care îi sînt destinate personal sau familiei, rudelor, prietenilor, persoanelor fizice sau juridice cu care are sau a avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care îi pot influenţa corectitudinea în exercitarea funcţiei publice deţinute sau pot fi considerate drept recompensă în raport cu atribuţiile sale de serviciu. Acest fapt îl poate compromite pe el însuşi şi în general activitatea Serviciului Fiscal de Stat.

Funcţionarul fiscal poate accepta, conform normelor de politeţe şi de ospitalitate unanim recunoscute, semne de atenţie şi suvenire simbolice a căror valoare nu depăşeşte un salariu minim pe ţară, stabilit prin hotărîre de Guvern.

Cadourile acceptate cu încălcarea dispoziţiilor alin.(2) se transmit în gestiunea autorităţii publice respective în modul prevăzut de lege. Dacă funcţionarului public i se propune un avantaj necuvenit, el trebuie să ia măsurile necesare pentru a-şi asigura protecţia:

  1. să refuze avantajul necuvenit; acesta nu trebuie acceptat pentru a fi folosit ca probă;
  2. să încerce să identifice persoana care i-a făcut propunerea;
  3. să-şi asigure martori, de exemplu, colegii de serviciu;
  4. să înscrie detaliat aceste acţiuni într-un registru oficial special;
  5. să raporteze imediat această tentativă superiorului său ori, direct, autorităţilor competente;
  6. să-şi desfăşoare activitatea în mod normal, în special cea pentru care i s-a oferit avantajul necuvenit.
8 . Relaţiile de serviciu dintre conducător şi subaltern. Relaţiile de serviciu dintre funcţionarii fiscali şi contribuabili.

8.1. Relaţiile de serviciu dintre conducător şi subaltern

Etica şi integritatea sunt două concepte distincte, care trebuie înţelese clar.

Etica ţine de codificarea unor standarde care stabilesc normele de conduită morală ce trebuie să fie aplicate atît în general, cît şi în relaţie cu activităţile specifice ale entităţii publice.

Integritatea presupune comportamentul în ansamblu al tuturor angajaţilor din cadrul unei entităţi atunci cînd aceştea desfăşoară anumite activităţi specifice sau în procesul luării deciziilor în conformitate cu standardele etice stabilite.

Funcţionarul fiscal nu poate avea un comportament integru dacă nu cunoaşte clar standardele etice ce trebuie aplicate.

Este necesar ca un conducător să posede un comportament care să conducă la o dirijare bazată pe încredere. Modelul de încredere poate mobiliza activitatea subalternilor la un randament mai înalt. Conducătorul trebuie să observe capacităţile subalternilor şi să le aprecieze ca atare, antrenîndu-i la soluţionarea problemelor, încurajîndu-i, inspirîndu-le încrederea în sine şi în viitor. Orice conducător este pus în situaţia de a-şi critica subalternii, şi deci este obligat să intervină atunci cînd unul sau mai mulţi subalterni au greşit, aducînd prejudicii instituţiei.

Conducătorul şi subalternii trebuie să deţină un nivel corespunzător de integritate personală şi profesională şi să conştientizeze importanţa activităţii pe care o desfăşoară.

În astfel de împrejurări intervenţia critică trebuie să fie constructivă. Chiar şi controlul ordinar pe care îl exercită conducătorul trebuie să fie făcut cu mult calm, pentru a fi eficient, ţinîndu-se cont de faptul că "judecata", la care se apelează, trebuie să aibă acelaşi principiu pent ru toţi, fără favoritisme. Un aspect principial îl constituie faptul de a nu critica funcţionarii fără a le sugera şi modalităţile prin care aceştea să-şi corecteze propriile greşeli. O discuţie cu un conţinut analitic va avea succes în cazul cînd nu se va recurge la factorii de constrîngere. Angajaţii trebuie să înţeleagă rolul pe care îl au în sistemul Managementului Financiar şi Control precum şi legătura între activităţile lor şi activităţile celorlalţi angajaţi. Ei vor avea un mijloc de comunicare a informaţiilor semnificative superiorilor.

Toţi angajaţii trebuie să fie responsabili de informarea superiorilor despre problemele aferente operaţiunilor, cazurile de nerespectare a Codului etic şi a altor încălcări sau acţiuni ilegale.

La rîndul său, funcţionarul fiscal, desfăşurîndu-şi activitatea în condiţii legale şi în limitele atribuţiilor sale de serviciu, în cazul în care i se încredinţează o însărcinare contrară prevederilor legale, este obligat să informeze şeful său direct, iar dacă însărcinarea rămîne în vigoare, să se adreseze conducerii inspectoratului fiscal. Răspunderea pentru efectele executării unei însărcinări ilegale o poartă persoana cu funcţie de răspundere care a aprobat executarea ei.

 

8.2. Relaţiile de serviciu dintre funcţionarii fiscali şi contribuabili.

În relaţiile dintre contribuabili şi funcţionarii fiscali ultimii sunt obligaţi:

  1. să dea dovadă de politeţe, respect, disponibilitate faţă de problemele cu care se confruntă contribuabilii şi să considere contribuabilul nu doar ca pe un plătitor de impozite şi taxe ci şi ca pe un partener egal, avînd drepturi şi obligaţii clar stabilite prin lege;
  2. să acorde importanţă şi timpul necesar discuţiilor cu contribuabilii sau cu cei desemnaţi legal în acest sens, pentru a fundamenta constatările pe baza tuturor argumentelor contribuabilului;
  3. să acorde contribuabilului o perioadă rezonabilă de timp pentru a furniza orice informaţii, cu excepţia situaţiilor în care documentele trebuie puse imediat la dispoziţie;
  4. să solicite contribuabilului să clarifice aspectele pentru care consideră că sunt necesare informaţii suplimentare;
  5. să-şi formuleze şi exprime independent opinia faţă de contribuabil şi să se pronunţe cu sinceritate, concis, exprimîndu-şi, dacă este cazul, rezervele faţă de argumentele contribuabilului;
  6. să asigure egalitatea de tratament şi să nu facă discriminare pe criterii de naţionalitate, sex, origine, rasă, etnie, vîrstă, religie sau convingeri politice;
  7. să dea dovadă de seriozitate, profesionalism şi respect faţă de persoanele cu care intră în relaţii de serviciu;
  8. să dea dovadă de operativitate în exercitarea atribuţiilor de serviciu evitînd să prelungească în mod inutil perioada de desfăşurare a controlului;
  9. să motiveze în scris deciziile luate.
9. Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale

În cadrul relaţiilor internaţionale, funcţionarul fiscal care reprezintă Serviciul Fiscal de Stat este obligat să aibă o conduită care să nu prejudicieze imaginea ţării şi a autorităţii publice pe care le reprezintă.

Funcţionarul public aflat în deplasare de serviciu este obligat să aibă un comportament corespunzător regulilor de protocol şi să respecte legile ţării gazdă.

În relaţiile cu reprezentanţii altor state, funcţionarului public îi este interzis să exprime opinii personale privind aspectele naţionale sau disputele internaţionale.

10. Reclamaţiile. Hărţuirea. Soluţionarea conflictelor etice

10.1. Reclamaţiile

Dacă există o reclamaţie cu privire la transfer, permutare sau de altă natură, problema urmează a fi abordată cu şeful direct al funcţionarului.

Iniţial, problema în cauză poate fi discutată în mod verbal cu şeful nemijlocit al angajatului, iar dacă reclamaţia nu a fost satisfăcută prin discuţia verbală, aceasta urmează a fi înaintată în scris. Dacă totuşi problema nu s-a rezolvat nici după aceasta, reclamaţia se va depune la şeful superior celui dintîi şi în mod ierarhic, pînă la conducerea de vîrf a organului fiscal.

Toate reclamaţiile vor fi ascultate cu înţelegere şi seriozitate, fiind examinate imediat şi cu minuţiozitate. În rezultatul examinării reclamaţiilor, faţă de persoanele vinovate se vor aplica măsurile de rigoare.

 

10.2. Hărţuirea

Conducerea autorităţii fiscale nu va tolera nici o formă de hărţuire. Toate declaraţiile de hărţuire vor fi investigate promt şi obiectiv. Hărţuirea este o ofensă disciplinară. Toate reclamaţiile făcute verbal sau oficial vor fi examinate în mod confidenţial.

În esenţa sa, hărţuirea este un comportament inacceptabil şi ofensiv bazat pe sexul sau rasa persoanei.

Modalităţi de hărţuire sexuală (pot fi aplicate în egală măsură la femei şi bărbaţi):

  1. atenţie sexuală inutilă;
  2. sugestii de planul: favorul sexual va ajuta la avansarea în post şi respectiv refuzul va stopa avansarea în post;
  3. insulte sau derîderi (bătaie de joc) de natură sexuală;
  4. comportamentul indecent, familiar, sugestiv;
  5. răspîndirea materialelor cu caracter sugestiv
  6. sexual, inclusiv poşta electronică.

Exemple de hărţuire rasială.

  1. ameninţări verbale sau fizice;
  2. glume sau remărci de caracter rasist;
  3. răspîndirea materialelor cu caracter de ofensă rasială;
  4. izolarea sau nedorinţa de a coopera.

Şefii de orice nivel sunt responsabili de asigurarea politicii organului fiscal în acest aspect.

Şeful urmează să întreprindă acţiuni de prevenire a cazurilor de hărţuire, precum şi acţiuni promte pentru contracararea comportamentului inacceptabil în momentul de depistare. Şeful urmează să acţioneze în mod adecvat.

Conducerea organului fiscal trebuie să conştientizeze că a depune o reclamaţie în legătură cu delictul de hărţuire reprezintă un lucru destul de dificil pentru cel ce o depune. Persoana ce depune reclamaţia urmează să fie tratată cu politeţe şi cu sensibilitate.

 

10.3. Soluţionarea conflictelor etice

În procesul desfăşurării activităţii profesionale funcţionarii fiscali se confruntă cu situaţii care pot determina apariţia unor conflicte etice. Asemenea conflicte pot apărea într-o varietate de forme, de la o dilemă relativ neînsemnată la cazuri extreme de fraudă şi activităţi ilicite similare. Funcţionarii fiscali trebuie să fie în permanenţă vigilenţi şi atenţi la factorii care pot determina conflictele etice. Divergenţa de opinii dintre un funcţionar fiscal şi o altă parte nu constituie, în sine, o problemă de etică. Totuşi, faptele şi circumstanţele în fiecare caz concret trebuie să fie examinate de către părţile implicate.

Există posibilitatea influenţei anumitor factori, care apar în cazurile, cînd responsabilităţile funcţionarilor fiscali pot intra în contradicţie cu solicitările interne sau externe. Prin urmare:

  1. poate exista pericolul de exercitare de presiuni din partea unui conducător, sau a persoanei cu funcţie de răspundere; la apariţia presiunii de asemenea pot conduce relaţiile de rudenie sau personale;
  2. funcţionarului fiscal i se poate solicita să acţioneze contrar atribuţiilor profesionale;
  3. pot apărea contradicţii între conducerea funcţionarului fiscal şi cerinţele prezentului Cod;
  4. apariţia conflictului de interese de asemenea este posibilă la publicarea informaţiei eronate, care poate fi în avantajul contribuabilului şi de care, totodată, poate sau nu beneficia funcţionarul fiscal.

În asemenea cazuri este necesar de a descuraja relaţiile sau interesele care pot afecta sau ameninţa onestitatea funcţionarului fiscal, iar în susţinerea acestuia trebuie să intervină conducerea organului fiscal şi a subdiviziunii în care acesta activează.

La aplicarea normelor de conduită profesională funcţionarii fiscali se pot confrunta cu problemele identificării comportamentului lipsit de etică sau soluţionării conflictelor etice. La examinarea problemelor importante de etică funcţionarii fiscali trebuie să respecte politica existentă a organizaţiei ierarhic superioare, îndreptată spre soluţionarea unor astfel de conflicte.

Orice funcţionar fiscal aflat la un post de conducere trebuie să depună eforturi pentru a asigura elaborarea şi implementarea în cadrul organizaţiei sale a politicii privind soluţionarea conflictelor etice.

11. Conflictul de interese şi măsurile de protecţie

11.1. Conflictul de interese

Conflict de interese – situaţie în care persoana care deţine o funcţie publică trebuie să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii, sau să întreprindă, în îndeplinirea atribuţiilor sale, alte acţiuni ce influenţează sau pot influenţa interesele sale personale.

Funcţionarul public este obligat să evite conflictul de interese. Orice conflict de interese declarat de către un candidat la funcţia publică trebuie să fie aplanat pînă la numirea sa în funcţie.

Procedura privind declararea şi soluţionarea conflictelor de interese este reglementată de legislaţia cu privire la conflictul de interese.

 

11.2. Măsurile de protecţie

Funcţionarul public care informează cu bună-credinţă despre comiterea actelor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese beneficiază de următoarele măsuri de protecţie, aplicate separat sau cumulativ, după cum urmează:

  1. prezumţia de bună-credinţă pînă la proba contrarie;
  2. confidenţialitatea datelor cu caracter personal;
  3. transferul în condiţiile Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Pentru informarea cu bună-credinţă menţionată la alin.(1), funcţionarul public nu poate fi sancţionat disciplinar.

Pentru neaplicarea măsurii de protecţie prevăzute la lit.c) alin.(1), precum şi pentru nerespectarea prevederii alin.(2), sînt responsabili conducătorul ierarhic superior, subdiviziunea specializată, conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice şi conducătorul autorităţii abilitate cu controlul veridicităţii informaţiilor din declaraţiile de interese personale.

12. Încălcarea regulilor de conduită

Orice comportare sau acţiune, care poate fi considerată ca încălcare a prezentului Cod trebuie să fie supusă unei examinări integrale şi imparţiale.

Toţi funcţionarii, bănuiţi de încălcarea prevederilor Codului pot solicita susţinerea sindicatelor, dacă aceştea sunt membri.

Fiecare încălcare va fi examinată în mod separat, minuţios, ţinîndu-se cont de toate procedurile legale.

Orice abatere de la prevederile Codului etic, poate atrage după sine măsuri de constrîngere disciplinară împotriva funcţionarului fiscal, de la preîntîmpinare verbală sau în scris, pînă la concediere în caz de încălcare disciplinară gravă.

Dacă este stabilită o încălcare neesenţială a Codului, asupra funcţionarului fiscal pot fi aplicate alte măsuri decît cele disciplinare, cum ar fi:

  1. controlul minuţios al activităţii;
  2. depremierea funcţionarului pentru o lună sau altă perioadă determinată etc.

Încălcările serioase ale prevederilor Codului pot atrage după sine concedierea:

  1. încălcarea jurămîntului referitor la credinţă şi confidenţialitate;
  2. falsificarea dărilor de seamă fiscale, a declaraţiilor, altor documente fiscale;
  3. lipsa de cinste şi respect la locul de muncă;
  4. acţiuni de huliganism în timpul programului de serviciu;
  5. abuz de patrimoniu sau mijloace tehnice care aparţin organului fiscal;
  6. alte comportări care subminează autoritatea funcţionarului fiscal şi Serviciului Fiscal de Stat în ansamblu.
13. Ţinuta vestimentară

În cadrul exercitării obligaţiunilor de serviciu funcţionarul fiscal trebuie să aibă o ţinută vestimentară decentă, care va corespunde normelor etice şi să nu conţină elemente care ar putea discredita reputaţia profesională.

14. Rigori de conduită privind convorbirile telefonice

În cazul convorbirilor telefonice funcţionarul fiscal trebuie să ţină seama de următoarele criterii:

  1. va începe convorbirea prin a se prezenta (salutul, numele, prenumele, funcţia, inspectoratul);
  2. nu se va telefona fără un motiv foarte clar;
  3. în cazul formării unui număr greşit sau producerii unei conectări eronate, se vor aduce, negreşit, scuzele înainte de a închide telefonul;
  4. se va acorda atenţia cuvenită vocii în timpul convorbirii telefonice. Timbrul vocii şi tonul folosit sunt decisive pentru desfăşurarea unei convorbiri eficiente şi civilizate. Se va discuta la subiect, concis, cu voce moderată, la o distanţă mică de receptor şi de pe poziţie de partener egal;
  5. se va acorda atenţie sporită interlocutorului. Nu se discută concomitent cu alte persoane care, eventual, se află în birou.
  6. în caz, că s-a întrerupt legătura telefonică, este de datoria celui care a solicitat convorbirea să o restabilească;
  7. dacă în birou sunt vizitatori, la telefon se va răspunde doar dacă este cu adevărat urgent şi nu înainte de a se cere scuze vizitatorului.
  8. dacă funcţionarul se află ca vizitator în biroul şefului şi acesta este solicitat urgent la telefon, încăperea se va părăsi pentru a nu-l deranja, iar în cazul cînd şeful acceptă prezenţa, se va aştepta în mod tacit sfîrşitul convorbirii telefonice.
15. Consumul de alcool şi fumatul

15. Consumul de alcool şi fumatul

În calitate de funcţionari ai Serviciului Fiscal de Stat, colaboratorii sunt responsabili de exercitarea efectivă a obligaţiunilor sale de serviciu.

Consumul de alcool în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu este interzis. La depistarea unor astfel de cazuri faţă de angajat vor fi aplicate sancţiuni disciplinare în corespundere cu legislaţia în vigoare, inclusiv destituirea din funcţia deţinută.

Este interzis fumatul în toate birourile din incinta organului fiscal.

De asemenea, birourile trebuie aerisite permanent pentru a nu conţine mirosuri neplăcute.

 

16. Dispoziţii finale

Prezentul cod este unitar pentru toate organele fiscale ale republicii, prevederile căruia urmează a fi respectate de către toţi funcţionarii fiscali.

Încălcarea acestuia poate conduce la suportarea consecinţelor legale, cu efecte negative asupra carierei profesionale prin aplicarea de măsuri disciplinare.

Dacă există indicii că faptele săvîrşite de funcţionarii fiscali întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, conducătorii acestora vor sesiza organele de drept abilitate ale republicii.

SERVICII FISCALE

Linia Guvernului

Calendarul fiscal
Video
Panou informativ
Codul fiscal 2017
Facebook
 
x
Raportează eroarea depistată!
Acest modul are menirea de a îmbunătăți calitatatea conţinutului paginii oficiale a Serviciului Fiscal de Stat.
Textul selectat
Comentariul Dvs.: