29.1.14. Aspecte fiscale privind reorganizarea şi/sau lichidarea agentului economic
Înapoi
29.1.14.1.

Care este regimul fiscal aplicat în cazul reorganizării și transmiterii proprietății între părțile implicate în reorganizare?

        În cazul lichidării sau reorganizării agentul economic urmează să țină cont de regulile stabilite în art. 59 din Codul fiscal.

        Astfel, conform prevederilor alin. (1) lit. c) al articolului menționat, orice reorganizare a agentului economic se consideră vînzare a acestui agent economic şi a tuturor activelor sale.

        Totodată, potrivit prevederilor alin. (2) lit. b) și c) al articolului menționat redistribuirea (transmiterea) proprietăţii agentului economic între părţile implicate în reorganizare nu se impozitează, însă orice compensaţie, primită de orice persoană (inclusiv de orice parte implicată în reorganizare), care nu constituie o cotă de participaţie în capitalul oricărei părţi se consideră plată în folosul beneficiarului.

29.1.14.2.

Care sunt consecințele fiscale în cazul decesului întreprinzătorului individual?

        În conformitate cu art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007, activitatea întreprinzătorului individual încetează în cazul decesului confirmat prin hotărîre judecătorească sau prin certificat de deces eliberat de organul de stare civilă competent. 

        De asemenea, potrivit art.31 alin.(2) din Legea menționată, activitatea întreprinzătorului individual se consideră încetată din momentul radierii acestuia din Registrul de stat.  

        Conform art.34 alin.(1) din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992, lichidarea întreprinderii conduce la încetarea activităţii acesteia fără trecerea drepturilor şi obligaţiilor pe cale succesorală la alte persoane.         În conformitate cu art. 26 alin. (1) din Codul civil, persoana fizică are dreptul să practice activitate de întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică, din momentul înregistrării de stat în calitate de întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege. 

        Concomitent, art. 27 din Codul civil prevede că, persoana fizică răspunde pentru obligațiile sale cu tot patrimoniul său, cu excepția bunurilor care, conform legii, nu pot fi urmărite. 

        Astfel, persoana fizică intră în diverse raporturi juridice, dobândind şi exercitând drepturi sau asumându-şi obligații. Pentru obligațiile care-i revin, persoana fizică poartă răspundere cu toate bunurile din patrimoniul său. 

         Art. 284 alin.(1) din Codul civil stabilește că, patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele, aparţinînd unor persoane fizice şi juridice determinate. 

         Potrivit art. 285 alin.(1) din Codul civil, bunuri sînt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective şi drepturile patrimoniale. 

        Totodată, conform art.1432 din Codul civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moştenirea) către succesorii săi. Moştenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentară) şi în temeiul legii (succesiune legală). 

        Сonform art.1446 din Codul civil, în patrimoniul succesoral nu se includ drepturile şi obligaţiile patrimoniale care poartă caracter personal şi care pot aparţine doar celui ce a lăsat moştenirea şi nici drepturile şi obligaţiile, prevăzute de contract sau de lege, care sînt valabile numai în timpul vieţii celui ce a lăsat moştenirea şi care încetează la decesul lui.  

        Astfel, activitatea întreprinzătorului individual încetează, fără trecerea drepturilor şi obligaţiilor pe cale succesorală la alte persoane.

29.1.14.3. Se constată oare venit ce urmează a fi reflectat în Declarația persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN12), pentru persoanele juridice ce se află în proces de reorganizare prin separare?

        Potrivit art. 69 din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare.

        Separarea are ca efect desprinderea unei părţi din patrimoniul persoanei juridice, care nu îşi încetează existenţa, şi transmiterea ei către una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau fiinţă (art.79 din Codul civil).

        Totodată, conform art. 84 alin. (1) din Codul civil, de la data înregistrării dezmembrării, patrimoniul persoanei juridice dezmembrate sau o parte din el trece la persoanele juridice constituite sau existente.

        Astfel, în cazul în care se înregistrează o societatea nouă, căreia i se transmite o parte din activele şi pasivele societății care se reorganizează, se vor modifica şi actele de constituire ale acesteia din urmă.

        Prevederile art. 5 din Legea contabilității stabilesc că datele contabile ajustate în conformitate cu prevederile Codului fiscal servesc drept bază pentru întocmirea declaraţiilor fiscale. Drept bază pentru determinarea venitului impozabil al entităţilor serveşte rezultatul (profitul/pierderea) contabil, reflectat în situaţiile de profit şi pierdere, întocmite şi prezentate în conformitate cu cerinţele prezentei legişi ale standardelor de contabilitate.

        În acest sens, este de menționat că, în cazul reorganizării, redistribuirea (transmiterea) proprietăţii agentului economic între părţile implicate în reorganizare nu se impozitează (art.59 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal).

        Astfel, ținând cont de faptul că reorganizarea prin separare nu presupune constatarea în scopuri contabile a cărorva venituri la persoana juridică reorganizată, lipsește și necesitatea efectuării cărorva ajustări în scopuri fiscale. Prin urmare, reorganizarea prin separare a persoanei juridice nu generează obligația de reflectare în Declarația persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (VEN12) a cărorva venituri ale persoanei reorganizate, în urma transmiterii activelor.

29.1.14.4. Care este modalitatea de documentarea transmiterii activelor subiectului nou creat în cadrul reorganizării prin separare a persoanei juridice?

        Potrivit art.19 alin. (1) și alin. (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare și centralizatoare. Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării operațiunii, iar dacă aceasta este imposibil – nemijlocit după efectuarea operațiunii sau după producerea evenimentului.

        În acest sens, în conformitate cu prevederile pct.3 din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” din Anexa nr. 2 la Ordinul MF nr. 118 din 28 august 2017, factura fiscală este un formular tipizat de document primar cu regim special pe suport de hârtie sau în formă electronică, care se utilizează, inclusiv și în cazul transmiterii activelor.

        Ținând cont de faptul că, potrivit art.59 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal, în cazul lichidării sau reorganizării agentului economic un grup de operaţiuni conexe se consideră o singură operațiune, transmiterea activelor în cadrul reorganizării prin separare poate fi documentată printr-o singură factură fiscală, făcându-se referință la actul de transmitere și/sau bilanțul de repartiție în care sunt specificate activele corespunzătoare.

Video
Codul fiscal 2018
Panou informativ