29.2.4. Creşterile şi pierderile de capital
Înapoi
29.2.4.1.

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui bun imobil?

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

        Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

        Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea:

a) activelor de capital procurate;

b) activelor de capital create de contribuabil.În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;

h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea de 20% conform art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.

        Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.

        Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;

b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

        Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.

        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

Arhiva

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.         Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

        Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea:

a) activelor de capital procurate;

b) activelor de capital create de contribuabil.În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;

h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.

        Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.

        Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;

b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

        Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.

        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.  Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.
        Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.
        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea:
a) activelor de capital procurate;
b) activelor de capital create de contribuabil.În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;
c) activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
e) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
f) activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;
h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.
        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
        Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.
        Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;
b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.
        Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.
        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.  Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea:

a) activelor de capital procurate;

b) activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; e) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;

h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).         Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.

        Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;

b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

        În scopuri fiscale creşterea sau pierderea de capital, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.

        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cotele stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui bun imobil?

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.         Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

a) valoarea activelor de capital procurate;

b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) valoarea activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).         Totodată, potrivit prevederilor art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.

        Conform art. 5 pct. 46) din Codul fiscal, locuință de bază este locuință care întrunește cumulativ următoarele condiții:

 a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;

 b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

        De asemenea, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.

        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția înstrăinării locuinței de bază, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, conform prevederile art.15 lit. a) din Codul fiscal.

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 37 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

        Totodată, creșterea de capital, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut. Conform prevederile art. 37 alin.(5) din Codul fiscal, mărimea creșterii de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active.

       Concomitent, potrivit art. 38 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.

        Astfel, suma creșterii de capital în anul fiscal, de la care se calculează impozitul pe venit este egală cu 50% din mărimea creșterii de capital stabilită potrivit art. 37 alin. (7) din Codul fiscal.

     De asemenea, ținând cont de prevederile art. 41 alin. (3) din Codul fiscal, mărimea creșterii de capital, supusă impunerii, pentru orice locuință se micșorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietăți și a folosit-o ca locuință de bază. În baza art. 41 alin.(2) din Codul fiscal, locuința de bază se consideră locuința care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai puțin de 3 ani, perioada care expiră la data înstrăinării și care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinței de baza a cărei bază valorică este valoarea estimată în modul stabilit de către organul cadastral.

      Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, conform prevederile art.15 lit. a) din Codul fiscal.

( În vigoare pînă la 31.12.2013)
În cazul înstrainarii bunului imobil, care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit (în anul 2010)?
Potrivit alin.(2) lit. c ) al art. 37 din Codul fiscal, active de capital se considera proprietatea privata nefolosita în activitatea de întreprinzator, care este vânduta la un pret ce depaseste baza ei valorica ajustata. Conform prevederile alin.(5) al art.37 din Codul fiscal, marimea cresterii de capital provenita din vînzare, schimb sau din alta forma de înstrainare (scoatere din uz) a activelor de capital este egala cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorica a acestor active. În conformitate cu prevederile alin.(7) al aceluiasi articol, suma cresterii de capital în anul fiscal este egala cu 50% din suma excedentara a cresterii de capital recunoscute peste nivelul oricaror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal. Totodata, potrivit art. 38 alin.1 lit. a) baza valorica a activelor de capital înseamna valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Baza valorica a activului de capital este suma achitata de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Astfel, tinînd cont de prevederile alin. (3) art. 41 din Codul fiscal, marimea cresterii de capital, supusa impunerii, pentru orice locuinta se micsoreaza cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmeaza dupa anul 1997, pe parcursul caruia (sau carora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietati si a folosit-o ca locuinta de baza. În baza alin. (2) art. 41 din Codul fiscal, locuinta de baza se considera locuinta care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai putin de 3 ani, perioada care expira la data înstrainarii si care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de baza. Aceasta prevedere nu se aplica în cazul locuintei de baza a carei baza valorica este valoarea estimata în modul stabilit de catre organul cadastral. Astfel, la înstrainarea activelor de capital, persoanele fizice–cetateni, vor calcula impozitul pe venit, tinînd cont de suma impozabila a cresterii de capital, impozitata conform prevederile art.15 lit.a) din Codul fiscal în marime de : -7% din venitul anual impozabil ce nu depaseste suma de 25200 lei, -18 %din venitul anual impozabil ce depaseste suma de 25200 lei ”.

29.2.4.2.

Arhiva

Cum se determina baza valorica a terenului agricol înstrainat în anul 2009?

        Conform lit. a) alin. (1) art. 38 din Codul fiscal, baza valorica a activelor de capital înseamna valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil.         Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 39 si 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligatiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practica activitate de întreprinzator, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, activele de capital aflate în posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se considera procurate la preturile de piata, în vigoare la aceasta data.

        Baza valorica a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determina în baza documentelor ce atesta trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislatia în vigoare (contractul de vînzare-cumparare, factura de expeditie, factura fiscala, precum si alte documente care atesta trecerea dreptului de proprietate).

Cum se determina baza valorica a terenului agricol înstrainat în anul 2009?

        Conform lit. a) alin. (1) art. 38 din Codul fiscal, baza valorica a activelor de capital înseamna valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil.         Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 39 si 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligatiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practica activitate de întreprinzator, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, activele de capital aflate în posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se considera procurate la preturile de piata, în vigoare la aceasta data.

        Baza valorica a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determina în baza documentelor ce atesta trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislatia în vigoare (contractul de vînzare-cumparare, factura de expeditie, factura fiscala, precum si alte documente care atesta trecerea dreptului de proprietate).

29.2.4.3.

În cazul înstrăinării bunului imobil рoate servi drept bază valorică a acestuia, valoarea estimată în modul general stabilit?

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. () din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie:

a) valoarea activelor de capital procurate;

b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) valoarea activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;

h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.

        Astfel, valoarea estimată în modul general stabilit a bunului imobil nu poate servi drept bază valorică, la înstrăinarea acestuia, în cazul în care bunul înstrăinat nu a fost creat de contribuabil. În cazul, în care lipsesc documente ce confirmă valoarea bunurilor imobiliare create, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

Arhiva

Poate servi valoarea estimată în modul general stabilit a bunului imobil drept bază valorică în cazul înstrăinării acestuia? 

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie:

a) valoarea activelor de capital procurate;

b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) valoarea activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.

        Totodată, potrivit prevederilor art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.

        Conform art. 5 pct. 46) din Codul fiscal, locuință de bază este locuință care întrunește cumulativ următoarele condiții:

 a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;

 b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

        În conformitate cu prevederile art. 38 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, baza valorica a activelor de capital înseamna valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Potrivit prevederilor punctului 40 Anexa nr.2 la Hotarârea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008, baza valorica a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determina în baza documentelor ce atesta trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislatia în vigoare (contractul de vînzare-cumparare, factura de expeditie, factura fiscala, precum si alte documente care atesta trecerea dreptului de proprietate). Totodata, potrivit prevederilor pct.36 Anexa nr.2 la hotarârea nominalizata, sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmeaza a fi confirmate documentar. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.37 alin.(5) din Codul fiscal, marimea cresterii de capital provenita din vânzare, schimb sau din alta forma de înstrainare (scoatere din uz) a activelor de capital este egala cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorica a acestor active. Concomitent, relatam, ca potrivit prevederilor art.41 alin. (3) din Codul fiscal, marimea cresterii de capital, supusa impunerii, pentru orice locuinta se micsoreaza cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmeaza dupa anul 1997, pe parcursul careia (sau carora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietati si a folosit-o ca locuinta de baza. Aceasta prevedere nu se aplica în cazul locuintei de baza a carei baza valorica este valoarea estimata în modul stabilit. Locuinta de baza se considera locuinta care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai putin de 3 ani, perioada care expira la data înstrainarii si care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de baza. Domiciliu de baza se considera locul de trai permanent al contribuabilului, unde are viza de domiciliu (resedinta), cu exceptia vizei temporare. Prin urmare, baza valorica estimata în modul stabilit (de catre organul cadastral), poate fi utilizata la recunoasterea marimii cresteri de capital în cazul vânzarii, schimbului sau altei forme de înstrainare în alt mod doar a locuintei de baza.

29.2.4.4.

Bonul fiscal reprezintă document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital?

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie:

        a) valoarea activelor de capital procurate;

     b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

        c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

        d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

        e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

        f) valoarea activelor de capital privatizate;

         g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.

        Potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (anexa nr. 5), aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, bon de casă (bon fiscal) reprezintă un document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operaţiunea economică şi achitarea plăţii, eliberîndu-se în mod obligatoriu plătitorului.

        Astfel, bonul de casă (bon fiscal) este documentul care confirma încasarea banilor în numerar și nu poate servi ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital. 

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

Arhiva

        Poate servi bonul fiscal ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital?

        Potrivit art.38 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal baza valorica a activelor de capital înseamna valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. De asemenea, pct. 36 din Regulamentul cu privire la determinarea obligatiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practica activitate de întreprinzator, anexa nr. 2 la Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, stabileste ca baza valorica a activului de capital este suma achitata de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmeaza a fi confirmate documentar. Totodata, conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea contabilitatii nr. 113 -XVI din 27.04.2007 formularele tipizate cu regim special se utilizeaza în cazurile înstrainarii activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu exceptia valorilor mobiliare. Prin Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Presedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special. Respectiv, potrivit normelor mentionate, la înstrainarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un document primar cu regim special (factura sau factura fiscala, dupa caz). În conformitate cu pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea masinilor de casa si control pentru efectuarea decontarilor în numerar,anexa nr. 5 la Hotarîrea Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998, bonul de casa reprezinta un document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontarilor banesti în numerar, care atesta tranzactia comerciala si achitarea platii si se înmîneaza în mod obligatoriu consumatorului. Astfel, bonul de casa este documentul care confirma încasarea banilor în numerar si nu poate servi ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.

29.2.4.5.

Cum se va determina baza valorică a automobilului procurat peste hotarele Republicii Moldova?

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar potrivit modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital baza valorică va constitui zero.

        Ţinînd cont de cele menţionate şi de faptul că, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizării acestuia baza valorică ajustată se va determina în baza documentelor ce confirmă procurarea acestuia – contractul de vinzare/cumpărare (prețul automobilului recalculat la cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumpărare a automobilului) şi sumele achitate pentru toate impozitele şi taxele vamale la importul automobilului.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

Arhiva

Cum se va determina baza valorica a automobilului procurat peste hotarele Republicii Moldova? 

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie:

a) valoarea activelor de capital procurate;

b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e)valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) valoarea activelor de capital privatizate;

g)zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.

        Prin urmare, baza valorică a automobilului se va determina în baza documentelor ce confirma procurarea acestuia si sumele achitate pentru toate impozitele si taxele vamale la importul acestuia.

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

        Conform prevederilor lit. a) alin.(1) art.38 din Codul fiscal, baza valorica a activelor de capital este valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Totodata, conform prevederilor pct.36 din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea obligatiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practica activitate de întreprinzator, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008, baza valorica a activului de capital este suma achitata de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Potrivit prevederilor pct. 40 din Regulamentul mentionat, baza valorica a activelor de capital ce a fost dobîndita în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determina în baza documentelor ce atesta trecerea dreptului de proprietate, în conformitate cu legislatia în vigoare. Tinînd cont de cele mentionate si de faptul ca, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizarii acestuia baza valorica ajustata se va determina în baza documentelor ce confirma procurarea acestuia si sumele achitate pentru toate impozitele si taxele vamale la importul automobilului. Prin urmare, baza valorica ajustata a automobilului va constitui suma care va include pretul de procurare (recalculat la cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumparare a automobilului) si suma impozitelor si a taxelor vamale, achitate la importul automobilului.

29.2.4.6.

Care este regimul fiscal în cazul donării de către o persoană fizică a unui activ de capital altei persoane fizice?

        Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 827 din Codul civil. 

        În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital la momentul donației se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de piaţă a activului de capital, separat pe fiecare obiect donat. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero.

        Conform art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preţ de piaţă, valoare de piaţă este preţul mărfii, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor identice – în urma tranzacțiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerțului cu ridicata. Tranzacțiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei.         Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, servesc:

a) informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor; iar în cazul lipsei acesteia – 

b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia – 

c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă bursă – informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările valorilor mobiliare de stat şi ale obligaţiunilor de stat.

        Contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii mărfurilor, serviciilor, iar organele fiscale au dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.

        Potrivit prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. Respectiv, la donarea activelor de capital, persoana fizică (donatorul), va calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, aplicînd cota prevăzută la art.15 lit. a) din Codul fiscal.

        Totodată, potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donații între rude de gradul I, precum şi între soţi.

        În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă.

        Astfel, pentru persoana fizică (donatar) nu apar careva obligații fiscale privind achitarea şi declararea impozitului pe venit la primirea patrimoniului donat. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

Arhiva

        Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 827 din Codul civil.

        În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital la momentul donației se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de piaţă a activului de capital, separat pe fiecare obiect donat. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero.

        Conform art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preţ de piaţă, valoare de piaţă este preţul mărfii, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor identice – în urma tranzacțiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerțului cu ridicata. Tranzacțiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei.         Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, servesc:

a) informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor; iar în cazul lipsei acesteia –

b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia –

c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă bursă – informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările valorilor mobiliare de stat şi ale obligaţiunilor de stat.

        Contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii mărfurilor, serviciilor, iar organele fiscale au dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).         Potrivit prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. Respectiv, la donarea activelor de capital, persoana fizică (donatorul), va calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, aplicînd cotele prevăzute la art.15 lit. a) din Codul fiscal.

        Totodată, potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.

        În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă. Astfel, pentru persoana fizică (donatar) nu apar careva obligații fiscale privind achitarea şi declararea impozitului pe venit la primirea patrimoniului donat.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

Care este regimul fiscal în cazul donării bunului?

        În conformitate cu prevederile art. 40 alin (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.  Determinarea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donație se efectuează în conformitate cu prevederile art. 42 din Codul fiscal, separat pe fiecare obiect donat.

        Astfel, potrivit prevederilor art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

a) valoarea activelor de capital procurate;

b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) valoarea activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.

        Totodată, conform art. 5 pct. 26) din Codul fiscal, preţ de piaţă, valoare de piaţă este preţul mărfii, serviciului, format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor identice, iar în cazul lipsei mărfurilor, serviciilor identice – în urma tranzacţiilor încheiate între persoanele ce nu sînt coproprietari sau persoane interdependente pe piaţa respectivă a comerţului cu ridicata. Tranzacţiile între coproprietari sau persoanele interdependente pot fi luate în considerare numai cu condiţia că interdependenţa acestor persoane nu a influenţat rezultatul tranzacţiei.

        Drept surse de informaţie despre preţurile de piaţă, la momentul încheierii tranzacţiei, servesc:

a) informaţia organelor de stat de statistică şi a organelor care reglementează formarea preţurilor; iar în cazul lipsei acesteia –

b) informaţia despre preţurile de piaţă, publicată în presă sau adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul mijloacelor de informare în masă; iar în cazul lipsei acesteia –

c) informaţia oficială şi/sau dată publicităţii despre cotările bursiere (tranzacţiile care au avut loc) la bursa cea mai apropiată de sediul (domiciliul) vînzătorului (cumpărătorului), iar în cazul lipsei tranzacţiilor la bursa menţionată ori comercializării (procurării) la o altă bursă – informaţia despre cotările bursiere ce au avut loc la această altă bursă, precum şi informaţia despre cotările valorilor mobiliare de stat şi ale obligaţiunilor de stat.

        Contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii mărfurilor, serviciilor, iar organele fiscale au dreptul să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.

        Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca o persoana care a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maxima din baza lui valorica ajustata sau prețul lui de piața la momentul donării.

        Conform prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definita la art. 40 alin. (6) din Codul fiscal, reprezintă sursa de venit impozabila.

        Menționam ca, potrivit art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.

          În conformitate cu prevederile al art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale.

        Astfel, la donarea activelor de capital, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, impozitată conform prevederilor art.15 lit. a) din Codul fiscal.

        Concomitent, menționăm ca, persoanele fizice–cetățeni, care au înstrăinat activul de capital, în cazul obținerii venitului impozabil, conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, au obligația de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.

        Declarația menționată urmează a fi prezentata la unul dintre organele fiscale teritoriale până la data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.         Totodată, potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.  

        În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursa de venit neimpozabila pentru persoana care primește activul de capital.

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

         Potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursa de venit neimpozabila pentru persoana care primește activul de capital. 

         Concomitent, menționam ca, în conformitate cu prevederile alin.(1) art. 42 din Codul fiscal, persoana care face o donație se considera ca a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maxima din baza lui valorica ajustata sau prețul lui de piața la momentul donării. 

       Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donației se efectuează ținând cont de prevederile art. 38 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, separat pe fiecare obiect donat. 

         Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca o persoana care a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maxima din baza lui valorica ajustata sau prețul lui de piața la momentul donării. Conform prevederilor art.18 lit.e) din Codul fiscal, creșterea de capital definita la art. 37 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursa de venit impozabila. 

         Menționam ca, potrivit alin. (5) art. 37 din Codul fiscal, mărimea creșterii de capital provenita din vânzare, schimb sau din alta forma de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egala cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorica a acestor active. 

        În conformitate cu prevederile alin. (7) al art. 37 din Codul fiscal, suma creșterii de capital în anul fiscal este egala cu 50% din suma excedentara a creșterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal. 

         Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv si a bunului donat), persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, impozitata conform prevederilor art.15 lit. a) din Codul fiscal. 

         Concomitent, menționăm ca, persoanele fizice–cetățeni, care au înstrăinat activul de capital, în cazul obținerii venitului impozabil, conform prevederilor art.83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, au obligația de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. Declarația menționată urmează a fi prezentata organului fiscal teritorial până la data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.

        Care este regimul fiscal în cazul efectuarii donatiilor? 

        Potrivit prevederilor art. 20 lit.i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de catre persoanele fizice - cetateni ai Republicii Moldova cu titlu de donatie, este o sursa de venit neimpozabila pentru persoana care primeste activul de capital. Concomitent, mentionam ca, în conformitate cu prevederile alin.(1) art. 42 din Codul fiscal, persoana care face o donatie se considera ca a vândut bunul donat la un pret ce reprezinta marimea maxima din baza lui valorica ajustata sau pretul lui de piata la momentul donarii. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietatii la momentul donatiei se efectueaza tinînd cont de prevederile art.38 alin.(1) si (2) din Codul fiscal, separat pe fiecare obiect donat. Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donatie, legislatia în vigoare stabileste persoana care a facut donatia, ca o persoana care a vândut bunul donat la un pret ce reprezinta marimea maxima din baza lui valorica ajustata sau pretul lui de piata la momentul donarii. Conform prevederilor art.18 lit.e) din Codul fiscal, cresterea de capital definita la art. 37 alin.(7) din Codul fiscal, reprezinta sursa de venit impozabila. Mentionam ca, potrivit alin.(5) art.37 din Codul fiscal, marimea cresterii de capital provenita din vînzare, schimb sau din alta forma de înstrainare (scoatere din uz) a activelor de capital este egala cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorica a acestor active. În conformitate cu prevederile alin.(7) al art.37 din Codul fiscal, suma cresterii de capital în anul fiscal este egala cu 50% din suma excedentara a cresterii de capital recunoscute peste nivelul oricaror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal. Astfel, la înstrainarea activelor de capital (inclusiv si a bunului donat), persoanele fizice–cetateni, vor calcula impozitul pe venit, tinînd cont de suma impozabila a cresterii de capital, impozitata conform prevederilor art.15 lit.a) din Codul fiscal în marime de : -7% din venitul anual impozabil ce nu depaseste suma de 25200 lei; -18 % din venitul anual impozabil ce depaseste suma de 25200 lei. Concomitent, mentionam ca, persoanele fizice–cetateni, care au înstrainat activul de capital, în cazul obtinerii venitului impozabil, conform prevederilor art.83 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, au obligatia de a prezenta Declaratia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET08). Declaratia mentionata urmeaza a fi prezentata organului fiscal teritorial pîna la data de 31 martie a anului urmator anului fiscal de gestiune.

29.2.4.7.

Care este baza valorică a acțiunilor procurate de către persoana fizică, începînd cu 1 ianuarie 1998?

        Potrivit art.39 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal acțiunile reprezintă active de capital.

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a acestora va constitui zero.

        Potrivit prevederilor alin. (2) din articolul menționat, baza valorică a acţiunilor nu se majorează cu suma dividendelor sub formă de acţiuni care nu modifică în niciun fel cotele de participare ale acţionarilor în capitalul agentului economic şi care au fost repartizate în perioadele fiscale de pînă în anul 2009 inclusiv.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

Arhiva

Cum poate fi confirmată documentar baza valorică a acțiunilor procurate de către persoana fizică, începînd cu 1 ianuarie 1998?

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: 

a) valoarea activelor de capital procurate;

b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) valoarea activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.

        Potrivit prevederilor alin. (2) din articolul menționat, baza valorică a acţiunilor nu se majorează cu suma dividendelor sub formă de acţiuni care nu modifică în niciun fel cotele de participare ale acţionarilor în capitalul agentului economic şi care au fost repartizate în perioadele fiscale de pînă în anul 2009 inclusiv.

        De asemenea, conform alin. (3) din articolul menționat, baza valorică a acţiunilor dobîndite pînă la data de 1 ianuarie 1998 se determină reieşind din valoarea unei acţiuni la data de 31 decembrie 1997, care se calculează ca raportul dintre capitalul social şi numărul total al acţiunilor emise.

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)


        Confirmarea documentară a bazei valorice a activelor de capital (acţiuni) procurate, începînd cu 1 ianuarie 1998, se va efectua doar în baza actelor juridice în baza cărora a intrat în proprietatea contribuabilului, cu excepţiile stabilite de legislaţie. Determinarea valorii de piaţă a activelor de capital (acţiuni) aflate în posesia contribuabilului la data de 1 ianuarie 1998, care poate servi, conform art. 38 alin. (3) din Codul fiscal, ca bază valorică ajustată, în cazul în care valoarea acestora conform documentelor în baza cărora a intrat în proprietate este mai mic decît valoarea de piaţă la acea dată sau decît preţul de piaţă al obiectelor identice, trebuie să fie efectuată de către un participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare, care deţine licenţa pentru activitatea de estimare a valorilor mobiliare eliberată de către autoritatea competentă (Comisia Naţională a Pieţii Financiare). Documentul justificativ care confirmă valoarea de piaţă a valorilor mobiliare poate fi raportul de estimare sau certificatul de estimare eliberat de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. Certificatul de estimare are aceeaşi putere juridică ca şi raportul de estimare. Extrasul din registrul deţinătorilor de valori mobiliare nu poate servi ca document justificativ pentru confirmarea bazei valorice ajustate a activului de capital (acţiuni), indiferent de faptul dacă activele de capital (acţiuni) se aflau în posesia contribuabilului pînă sau după 1 ianuarie 1998.

29.2.4.8.

Are obligația persoana fizică rezidentă, care este unul din doi fondatori ai unui SRL de a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit, în cazul în care aceasta îşi vinde cota sa unei persoane juridice rezidente la valoarea de 22000 lei, pe parcursul timpului a contribuit, pe lîngă cota obligatorie ce urmează a fi depusă în capitalul social (2700 lei), cu un utilaj introdus, de asemenea, în capitalul statutar pe parcursul activității (10000 lei)?

        În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.

        Suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează în mărimea indicată la alin. (7) din articolul menționat, din suma excedentară a creşterii de capital recunoscută peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale.

        Astfel, persoana fizică rezidentă va avea obligația de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit, calculînd creşterea de capital, în mărime de 20% de la depășirea sumei încasate în calitate de excedent asupra bazei valorice (20%*[22000 - (10000 + 2700)]=1860 lei).

        Totodată, dat fiind faptul că, cota parte este înstrăinată unei persoane juridice rezidente, aceasta, în conformitate cu prevederile art. 90 din Codul fiscal, va reține în prealabil și va achita la buget 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal (indicînd sumă dată la calcularea obligațiunii cu privire la impozitul pe venit, ca impozit achitat prealabil).

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active.

        Potrivit alin. (7) din articolul menționat, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale.         Astfel, persoana fizică rezidentă va avea obligația de achitare a impozitului pe venit în mărimea de 50% de la depășirea sumei încasate în calitate de excedent asupra bazei valorice (50%*[22000-(10000+2700)]=4650 lei) – fapt, care se va declara prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.         Totodată, dat fiind faptul că cota parte este vîndută unei persoane juridice rezidente, aceasta, în conformitate cu prevederile art. 90 din Codul fiscal, va reține în prealabil și va achita la buget 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal – sumă, de care va ține cont persoana fizică la calcularea obligațiunii cu privire la impozitul pe venit.  (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

         În conformitate cu prevederile art.37 din Codul fiscal, suma creşterii sau pierderilor de capital, provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital, se recunoaşte în volumul ei deplin, active de capital fiind şi acţiunile şi alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător. Mărimea pierderilor de capital suportate în urma vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul bazei valorice a acestor active în raport cu venitul obţinut. Suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal.

         Astfel, persoana fizică rezidentă va avea obligaţia de achitare a impozitului pe venit în mărimea de 50% de la depăşirea sumei încasate în calitate de excedent asupra bazei valorice (50%*[22000-(10000+2700)]=4650 lei) – fapt, care se va declara prin depunerea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (Forma CET08).

         Totodată, dat fiind faptul că cota parte este vîndută unei persoane juridice rezidente, aceasta, în conformitate cu prevederile art.90 din Codul fiscal, va reţine în prealabil şi va achita la buget 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice – sumă, de care va ţine cont persoana fizică la calcularea obligaţiunii cu privire la impozitul pe venit.

29.2.4.9.

Care este regimul fiscal aplicat la înstrăinarea unui activ neutilizat în activitatea de întreprinzător de către o persoană fizică ce nu practică activitate de antreprenoriat, dacă acesta e înstrăinat la un preț inferior bazei valorice a acestuia?

        Această întrebare urmează a fi examinată în dependență de perioada fiscală în care a avut loc înstrăinarea.

         Astfel, în perioada de pînă la 1 ianuarie 2014, în cazul în care un bun a fost comercializat la un preț ce este inferior în raport cu baza sa valorică, valoarea acestuia nu participa la determinarea obligației pentru perioada fiscală respectivă, aceasta nediminuînd, de asemenea, creșterea de capital formată în perioada dată. Pierderile respective nu pot fi reportate în următoarele perioade fiscale.

        Această poziție a fost confirmată și de către Comisia economie, buget și finanțe din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, în baza căreia a fost emisă scrisoarea IFPS „Privind tratamentul fiscal al creşterii de capital în baza art.37 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal” nr.26-08/1-12-1058/10044 din 26.12.2013, accesibilă pe pagina Serviciului Fiscal de Stat, urmînd legătura: http://www.fisc.md/Impozitul_pe_venit.aspx?file=3331.

        Începînd cu 1 ianuarie 2014, prin prisma modificărilor operate în capitolul 5 „Creșterea și pierderea de capital”, a fost exsclusă limitarea constatării în categoria de activ de apital în cazul înstrăinării activului la un preț mai mic decît baza valorică ajustată a acestuia.

         Prin urmare, pierderea de capital obținută de la comercializarea proprietății private nefolosite în activitatea de întreprinzător va participa la determinarea obligației fiscale cu privire la impozitul pe venit diminuînd valoarea creșterii de capital obținută de la comercializarea altor active de capital în perioada fiscală respectivă numai în limitele creșterii de capital (art. 41 alin. (1) din Codul fiscal).

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

Arhiva

         Această întrebare urmează a fi examinată în dependenţă de momentul în care a avut loc înstrăinarea.

         Astfel, în perioada de pînă la 01.01.2014, în cazul în care un bun a fost comercializat la un preţ ce este inferior în raport cu baza sa valorică, valoarea acestuia nu participa la determinarea obligaţiei pentru perioada fiscală respectivă, aceasta nediminuînd, de asemenea, creşterea de capital formată în perioada dată.


         Totodată, spre deosebire de pierderea de capital formată la alte active de capital, pierderea dată nu va putea fi transferată pentru perioadele fiscale ulterioare. Această poziţie a fost confirmată şi de către Comisia economie, buget şi finanţe din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, în baza căreia a fost emisă scrisoarea IFPS „Privind tratamentul fiscal al creşterii de capital în baza art.37 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal” nr.26-08/1-12-1058/10044 din 26.12.2013, accesibilă pe pagina Serviciului Fiscal de Stat, urmînd legătura: http://www.fisc.md/Impozitul_pe_venit.aspx?file=3331.  


         Începînd cu 01.01.2014, prin prisma modificărilor operate în art.37 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 din 23.12.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr.320-321 din 31.12.2013), a fost exclusă precizarea cu privire la limitare. .        

        Respectiv, în cazul în care pentru perioada fiscală a anului 2014 o proprietate privată va fi comercializată la o valoare inferioară bazei sale valorice ajustate, aceasta va participa la determinarea obligaţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit, pe de o parte diminuînd valoarea creşterii de capital formată în perioada fiscală, iar, pe de altă parte, cu posibilitatea de a fi transferată pe perioadele fiscale ulterioare, în baza art.39 alin.(2) din Codul fiscal şi pct.58 din anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea unor regulamente nr.77 din 30.01.2008.

29.2.4.10.

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui automobil?

        Proprietatea privată (automobilul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.         Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, subiecţii creşterii sau pierderii de capital sunt toți contribuabilii (persoane fizice sau juridice), rezidenţi şi nerezidenți ai Republicii Moldova, care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

        Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică va constitui zero.

        Prin urmare, baza valorică a automobilului se va determina în baza documentelor ce confirma vînzarea /cumpărarea acestuia. Creșterea de capital va fi determinată ca diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.

        Totodată, la înstrăinarea automobilului, persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, cu aplicarea cotei prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

Arhiva

        Proprietatea privată (automobilul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.         Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, subiecţii creşterii sau pierderii de capital sunt toți contribuabilii (persoane fizice sau juridice), rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova, care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

        Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar. În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică va constitui zero.

        Prin urmare, baza valorică a automobilului se va determina în baza documentelor ce confirma vînzarea /cumpărarea acestuia. Creșterea de capital va fi determinată ca diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).         Totodată, la înstrăinarea automobilului, persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma creșterii de capital, cu aplicarea cotelor prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal. [modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui automobil ?        Proprietatea privată (automobilul) nefolosit în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.         Totodată, potrivit art. 37 din Codul fiscal, subiecţii creşterii sau pierderii de capital sunt toți contribuabilii (persoane fizice sau juridice), rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova, care vînd, schimbă sau înstrăinează sub altă formă.

        Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

a) valoarea activelor de capital procurate;

b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) valoarea activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.

        Prin urmare, baza valorică a automobilului se va determina în baza documentelor ce confirma procurarea acestuia.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).         Astfel, la înstrăinarea automobilului, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, cu aplicarea cotelor prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal.

        De asemenea, menționăm, că potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.

(Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016) ”

29.2.4.11.

Cum urmează a fi determinată creșterea de capital la înstrăinarea de către unul din soți, cu acordul celuilalt, a activelor de capital deținute în proprietate comună în devălmășie?

        Potrivit art. 369 alin. (2) din Codul civil, pentru actele de dispoziţie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași. 

        Prevederile alin.(3) din același articol, admit posibilitatea încheierii actului juridic de dispoziție de unul dintre coproprietarii devălmași, cu condiția respectării prevederilor legislației în vigoare. 

        Totodată, conform art.44 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător aplică contabilitatea de casă.  

        Astfel, în cazul în care, la înstrăinarea unui activ de capital, în calitate de parte contractantă figurează doar unul dintre soți, celălalt exprimînd acordul scris pentru încheierea actului, determinarea creșterii de capital se va asigura pe principii generale cu recunoașterea venitului și bazei valorice comune în raport cu soțul care a avut calitatea de parte contractantă. 

        

[Temei: Explicațiile Ministerului Finanțelor nr. 09/2-13/178 din 21 mai 2018]

Arhiva

        Cum urmează a fi determinată creșterea de capital la înstrăinarea activelor de capital procurate de către soți în timpul căsătoriei?  

        Conform art. 366 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părţi ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie.  Proprietății comune în devălmășie se aplică în modul corespunzător dispozițiile cu privire la proprietatea comună pe cote-părţi dacă secțiunea a 3-a nu prevede altfel (art. 366 alin. (2) Codul civil). 

        Pentru actele de dispoziție asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași (art. 369 alin. (2) Codul civil) . 

        Conform art. 370 din Codul civil, împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie între coproprietarii devălmași se va face proporțional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului. Pînă la proba contrară, aportul coproprietarilor devălmași este prezumat a fi egal. 

        Bunurile dobîndite de soți în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri (art. 371 alin. (1) Codul civil).  Conform art. 371 alin. (2) din Codul civil, orice bun dobîndit de soţi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmășie pînă la proba contrară.         Articolul 373 alin. (1) din Codul civil, stabileşte expres că în cazul împărţirii bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soţilor, părţile lor se consideră egale.         Conform art.346 alin.(1) din Codul civil, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun. Cotele-părţi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic, nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri.

        Coproprietarul care a făcut din contul său, cu acordul celorlalţi coproprietari, bunului comun îmbunătăţiri inseparabile are dreptul să ceară modificarea respectivă a cotelor-părţi sau compensarea cheltuielilor (art.346 alin.(2) din Codul civil).         Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active. 

        Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau a înstrăinării în alt mod a activelor de capital este egală cu suma mijloacelor bănești sau valoarea evaluată la preţul de piaţă a activelor de capital obținute sub formă nemonetară (art. 40 alin. (2) Cod fiscal). 

        Creşterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinței de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale (art. 40 alin. (6) Cod fiscal). 

        Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).  Suma creșterii de capital urmează a fi determinată ținînd cont de regulile stabilite de capitolul 5 din Titlul II al Codului fiscal, corespunzător perioadei cînd a avut loc înstrăinarea activului de capital.  

        Astfel, venitul obținut de soţi de la înstrăinarea bunurilor imobile proprietate în devălmășie urmează să fie declarat în scopuri fiscale de soţi în mod egal, chiar doar dacă unul dintre soţi a încasat banii. Fiecare dintre soţi urmează să-şi estimeze creșterea de capital proporțional a 1/2 din suma încasată în rezultatul înstrăinării bunului imobil. 

        În cazurile în care soţii au stabilite cote fixe aferent bunului înstrăinat fiecare dintre soţi va declara, în scopuri fiscale, cota sa fixă proporțional venitului încasat din suma obținută de la înstrăinarea bunului imobil.

29.2.4.12.

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui teren?

        Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

        Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar.

        În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică va constitui zero.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.

        Prin urmare, la înstrăinarea terenului, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, cu aplicarea cotei prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

Arhiva

        Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

        Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital procurate se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea de procurare confirmată documentar.

În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică va constitui zero.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).         Prin urmare, la înstrăinarea terenului, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, cu aplicarea cotelor prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui teren?

        Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

        Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

        Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

a) valoarea activelor de capital procurate;

b) valoarea activelor de capital create de contribuabil.

 În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) valoarea activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).

        Prin urmare, la înstrăinarea terenului, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, cu aplicarea cotelor prevăzute în art.15 lit. a) din Codul fiscal.

        De asemenea, menționăm că potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.

29.2.4.13.

Cum urmează a fi determinată baza valorică a activelor de capital vîndute care au fost obținute ca urmare a contractelor de societate civilă?

        În conformitate cu art.1339 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile. 

        Potrivit art.39 din Codul fiscal, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător reprezintă activ de capital. 

        Baza valorică a activelor de capital constituie valoarea activelor confirmate documentar, conform art.42 din Codul fiscal.  

        Astfel, baza valorică a activelor de capital vîndute, obținute ca rezultat a contractului de societate civilă, o constituie valoarea contribuției confirmate documentar convenite în contractul de societate civilă.

29.2.4.14. Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător, în cazul înstrăinării unui bun imobil, luînd în considerație că plata se va efectua în două tranșe în ani diferiți?

        În conformitate cu prevederile art.121 alin.(1) din Codul fiscal, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înțelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.

        Totodată, potrivit prevederilor art.44 alin.(1) lit.a) și alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător aplică metoda de evidență – contabilitatea de casă. Prin contabilitate de casă se înțelege metoda conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obținut în mijloace bănești sau sub altă formă.

        Astfel, în scopuri fiscale persoana fizică va determina venitul impozabil prin aplicarea contabilității de casă conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obținut, ținînd cont de prevederile legislației fiscale în vigoare pentru fiecare an în parte.

        Prin urmare, același principiu se va aplicat la determinarea creșterii de capital, prin determinarea ponderii din baza valorică totală în raport cu suma încasată pentru anii respectivi de la înstrăinarea activului.

29.2.4.15. Care sunt documentele ce confirmă baza valorică a unui activ de capital capital?

        Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018.

        Astfel, în dependență de modul în care activul de capital a fost dobîndit baza valorică se va confirma prin documentele corespunzătoare.

        În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a acestora va constitui zero.

Video
Codul fiscal 2018
Panou informativ