29.1.8. Impozitarea unor categorii de contribuabili
Înapoi
29.1.8.1. Entitatea în anul 2006 a beneficiat de facilitatea fiscala prevazuta la art. 492 din Codul fiscal. În cazul dat are sau nu dreptul contribuabilul de a calcula si repartiza dividende actionarilor pentru anii 2007-2009 daca articolul respectiv, potrivit modificarilor în vigoare din 01.01.2007, nu mai prevede restrictia de a nu calcula si repartiza dividende actionarilor?

Potrivit prevederilor art. 492 alin. (4) din Codul fiscal, (în redactia Legii nr. 60-XVI din 28.04.2005), agentii economici, inclusiv întreprinderile cu investitii straine la care termenul de actiune a facilitatii obtinute în conformitate cu alin.(1) si (2) a expirat, sînt scutiti de plata impozitului prin reducerea venitului impozabil cu o suma ce constituie 50% din valoarea de intrare (valoarea de procurare sau valoarea istorica) a activelor materiale pe termen lung (cu exceptia autoturismelor, a mobilei pentru oficiu si a activelor cu destinatie generala de gospodarire), inclusiv activele materiale pe termen lung procurate în baza contractului de leasing, dar nu mai mult de suma venitului impozabil, cu conditia respectarii, pe parcursul a trei perioade fiscale consecutive urmatoare celei în care a fost acordata scutirea, a restrictiilor de mai jos: a) sa nu fie calculate si repartizate dividende actionarilor (asociatilor) si venituri membrilor societatii; b) sa nu fie înstrainate activele mentionate; c) sa nu transmita în posesie si/sau folosinta (în locatiune, arenda, uzufruct, leasing etc.) activele mentionate. Prin urmare, pentru a beneficia de facilitatea în cauza pentru o anumita perioada fiscala, urma ca pe parcursul a trei perioade fiscale consecutive urmatoarei celei în care a fost acordata scutirea sa se respecte conditiile nominalizate la lit. a), b), c).

29.1.8.2.

Conform Ordinului SFS nr. 324 din 11.09.2017, întrebarea și răspunsul sunt plasate în arhiv.

Arhiva

        Este în drept contribuabilul sa beneficieze de facilitatile fiscale acordate prevederile art. 492 din Codul fiscal? 

        În conformitate cu prevederile art.15 lit. b) din Codul fiscal, pentru persoanele juridice suma totala a impozitului pe venit se determina în marime de 0% din venitul impozabil. Totodata, tinem sa mentionam ca, potrivit art.24 alin. (233) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I si II nr.1164-XIII din 24.04.1997, pe perioada aplicarii cotei zero la impozitul pe venit, prevederile art.49,491 si 492 din Codul fiscal nu se aplica.

29.1.8.3. Cum se vor impozita veniturile angajatilor rezidenti obtinute din activitatea în cadrul proiectului privind asistenta tehnica si umanitara?

Conform art. 54 alin. (3) din Codul fiscal în conformitate cu tratatele internationale privind asistenta tehnica si umanitara, la care Republica Moldova este parte, nu se impoziteaza venitul organizatiilor statelor straine, al organizatiilor internationale, precum si venitul obtinut de catre personalul strain (consultantii) care activeaza în cadrul tratatelor internationale mentionate. Venitul angajatilor rezidenti care activeaza în cadrul tratatelor internationale mentionate se impoziteaza în modul general stabilit, daca tratatul international nu prevede altfel. Lista tratatelor internationale privind asistenta tehnica, la care Republica Moldova este parte, si proiectele de asistenta tehnica se aproba de Guvern. Respectiv, veniturile angajatilor rezidenti, care activeaza în cadrul proiectului privind asistenta tehnica si umanitara, nu se vor impozita, doar în cazul în care tratatul international, va stipula neimpozitarea veniturilor respective. În caz contrar, acestea urmeaza a fi impozitate în modul general stabilit.

29.1.8.4. Ce regim de impunere se aplică pentru angajaţii din domeniul tehnologiilor informaţionale pentru perioada de la 01 ianuarie pînă la 12 ianuarie a anului 2012, în contextul prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal?

Potrivit regimului de impozitare aplicat agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe pînă în perioada fiscală 2011 inclusiv, în baza unei cereri privind scutirea de impozitul pe venit, veniturile salariale obţinute la locul de muncă în baza unui contract individual de muncă, se considerau neimpozabile. Prin prisma modificărilor operate la Legea pentru punerea în aplicare a Titlurilor I şi II ale Codului fiscal prin Legea nr.267 din 23.12.2011, începînd cu 13.01.2012, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe, venit impozabil se considera venitul lunar a cărui mărime depăşea 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv. Astfel, perioada cuprinsă între 01.01.2012 şi 12.01.2012, în contextul modificărilor operate, nefiind acoperită de vreun regim fiscal special, prevedea aplicarea regimului general stabilit, cu deducerea din venit a cuantumului scutirilor şi deducerilor, prevăzute de legislaţie.

29.1.8.5. Ce regim de impunere se aplică pentru angajaţii din domeniul tehnologiilor informaţionale pentru perioada de la 13 ianuarie pînă la 16 martie a anului 2012, în contextul prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal?

Pentru perioada de la 13.01.2012 pînă la 16.03.2012 inclusiv, suma venitului impozabil lunar sub formă de salariu achitat angajaţilor agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe, se determină ca diferenţă dintre suma venitului calculat şi suma venitului neimpozabil, cu alte cuvinte venitul a cărui mărime nu depăşea 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv (dat fiind faptul că salariul mediu pe economie prognozat pentru anul 2012 a fost stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.868 din 22.11.2011, în mărime de 3.550 lei, venitul impozabil va constitui suma ce depăşeşte 7.100 lei). Pornind de la acel fapt că redacţia legii prevedea doar cuantumului venitului neimpozabil, angajatorul din domeniul tehnologiilor informaţionale urmează să calculeze impozitul pe venit din cuantumul salariului îndreptat spre achitare, care depăşeşte 7100 lei, cu aplicarea deducerilor aferente şi fără dreptul de a aplica scutirile prevăzute în art.33-35 din Codul fiscal.

29.1.8.6. Ce regim de impunere se aplică pentru angajaţii din domeniul TIC pentru perioada de la 17 martie pînă la 31 decembrie a anului 2012, în contextul prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal şi care va fi cota de impunere aplicabilă?

Prin Legea nr.27 din 01.03.2012 au fost efectuate ultimele modificări la art. 24 alin (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, prin care, începînd cu data de 17.03.2012, venit impozabil se consideră venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul respectiv. Respectiv, venitul lunar ce depăşeşte 7.100 lei se consideră venit neimpozabil (salariul mediu pe economie prognozat pentru anul 2012 a fost stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.868 din 22.11.2011, în mărime de 3.550 lei, venit impozabil va constitui suma ce depăşeşte 7.100 lei. Astfel, începînd cu perioada de după 17.03.2012, dat fiind faptul că în conformitate cu prevederile art.12 alin.(4) din Codul fiscal, venit impozabil este venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron, obţinut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale, cota impozitului pe venit urmează a fi aplicată direct asupra venitului impozabil, fără a deduce din acesta scutirile sau deducerile aferente. Astfel, asupra venitului impozabil (inclusiv a facilităţilor acordate de patron) urmează a fi aplicate cotele impozitului pe venit, prevăzute în art.15 lit.a) din Codul fiscal (7% şi 18%).

29.1.8.7. Ce venituri se includ la categoria „altele decît cele scutite de impozitul pe venit” în contextul prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal?

În categoria altor venituri, decît cele scutite de impozitul pe venit conform art.24 alin.(21) din Codul fiscal, se includ şi veniturile primite de către angajat de la angajatorul propriu sau de la alţi subiecţi pe parcursul anului fiscal. Respectiv, asupra veniturilor în cauză nu se răsfrîng prevederile art.33-35 din Codul fiscal. Totodată, acestea urmează a fi diminuate, după caz, cu suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prevăzute în art.36 din Codul fiscal. În vederea aplicării prevederilor art.24 alin.(21) din Legea privind punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, sintagma „alte venituri” presupune şi veniturile obţinute de către angajat din activitatea desfăşurată în cadrul aceleiaşi entităţi (inclusiv darea în arendă sau locaţiune), cu excepţia veniturilor salariale faţă de care se aplică facilităţile menţionate mai sus.

29.1.8.8.

Care este modul de reţinere a impozitului pe venit şi cum urmează să fie completată fişa personală a angajaţilor din domeniul tehnologiilor informaţionale, în contextul prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codul fiscal?

           Conform prevederilor art. 24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, limita venitului supus impozitării, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe, se aplică pentru salariul calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la momentul achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal. Dacă într-o lună se achită venitul pentru cîteva perioade(luni), limita venitului impozabil se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei luni în parte.            Completarea fişei personale şi normele ce ţin de modul de completare a acesteia în cazul agenţilor economici din domeniul tehnologiilor informaţionale se realizează în conformitate cu prevederile anexei nr. 9 din Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22 august 2014.

  

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, publicată în M.O. nr. 472-477/947 din 27 decembrie 2016)

Arhiva

        Ţinînd cont de faptul că pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe în legislaţie este stabilită mărimea lunară a venitului impozabil, metoda cumulativă nu va putea fi aplicată, respectiv, urmează a fi utilizat modul distinct pe luni, corespunzător regimului existent la momentul plăţii (art.44 din Codul fiscal). Completarea fişei personale şi normele ce ţin de modul de completare a acesteia în cazul agenţilor economici din domeniul tehnologiilor informaţionale se realizează în conformitate cu prevederile anexei 9 la Ordinul IFPS nr.676 din 14.12.2007.

29.1.8.9. Va fi necesară efectuarea unui recalcul pentru perioadele precedente în cazul refuzului angajatului din domeniul tehnologiilor informaţionale de facilitatea prevăzută la art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal?

În cazul în care angajatul se conformă condiţiilor stipulate în art.24 alin.(21) din Legea privind punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, atunci asupra veniturilor acestuia se vor aplica prevederile prevăzute de facilitate (în condiţia în care angajatorul, de asemenea, se conformă condiţiilor stipulate). Respectiv, aplicarea facilităţii poartă un caracter obligatoriu la îndeplinirea condiţiilor menţionate. Totodată, art.76 din Constituţia Republicii Moldova şi art.1 al Legii nr.173-XIII din 06.07.1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale, prevede că actele oficiale intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial sau la data indicată în textul legii. Astfel, legea nu are efect retroactiv, cu excepţia cazurilor în care acest fapt este prevăzut expres. Mai mult ca atît, conform art.44 din Codul fiscal, persoanele fizice aplică metoda de casă. Prin urmare, efectuarea recalculului pentru perioadele precedente pentru angajaţii din domeniul tehnologiilor informaţionale nu va fi necesară.

29.1.8.10.

Care este modalitatea de completare al Informației privind veniturile calculate și achitate în folosul persoanei fizice și impozitul pe venit reținut din aceste venituri pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe, precum și a Dării de seamă anuale (forma IALS14)?

        În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) din Codul fiscal, persoanele indicate la alin. (3) din articolul menționat sînt obligate, pînă la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, să prezinte beneficiarilor veniturilor (cu excepţia celor ce au obţinut venituri conform art. 901 şi art. 91 alin.(1)) informaţii privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii.

        Informația privind veniturile calculate și achitate în folosul persoanei fizice și impozitul pe venit reținut din aceste venituri ce urmează a fi prezentată beneficiarilor de venituri este aprobată prin anexa nr. 5 al Ordinului Ministerului Finanţelor nr.140 din 20 noiembrie 2017.

        Totodată, pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe Informația urmează de a fi completată cu indicarea datelor în două rânduri separate, și anume:

        - în primul rând se indică venitul impozabil achitat efectiv în anul de gestiune, care conform art.24 alin.(21) din Legea de punere în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal constituie venitul lunar al cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv (col.2) şi impozitul reţinut;

        - în al doilea rând se reflectă venitul achitat în anul de gestiune, altul decât venitul obţinut în urma desfăşurării activităţii de realizare de programe, cu specificarea deducerilor efective şi respectiv a impozitului reţinut.

        În darea de seamă anuală (forma IALS14) se va reflecta, suma venitului impozabil calculat şi îndreptat spre achitare, precum şi suma impozitului pe venit reţinut. Coloanele 8-17, nu se completează în cazul angajaţilor din domeniul tehnologiilor informaţionale care se impozitează în modul stabilit prin art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor nr.140 din 20.11.2017 (în vigoare 01.12.2017) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 421-427 art. 2076 din 01.12.2017)

Arhiva

        Care este modalitatea de completare al Informației privind veniturile calculate și achitate în folosul persoanei fizice și impozitul pe venit reținut din aceste venituri (formularul specificat în anexa nr. 5 la Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014) pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe, precum și a Dării de seamă anuale (forma IALS14)?

        În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (4) din Codul fiscal, persoanele indicate la alin. (3) din articolul menționat sînt obligate, pînă la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plăţile, să prezinte beneficiarilor veniturilor (cu excepţia celor ce au obţinut venituri conform art. 901 şi art. 91 alin.(1)) informaţii privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) şi (7), precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii. 

        Informația privind veniturile calculate și achitate în folosul persoanei fizice și impozitul pe venit reținut din aceste venituri ce urmează a fi prezentată beneficiarilor de venituri este aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 (formularul specificat în anexa nr. 5 din Hotărîrea menționată).

        Totodată, pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe Informația urmează de a fi completată cu indicarea datelor în două rânduri separate, și anume: 

        - în rîndul 1 (col.2) se indică venitul impozabil pentru perioada fiscală calculat în modul stabilit în art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal (suma veniturilor lunare ale căror mărimile nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respective). Suma menționată urmează să corespundă sumei totale a venitului impozabil, reflectat în col. 8.10 din Fișa personală (anexa nr.8 la Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014). În col. 5 rîndul 1 se reflectă suma totală a impozitului pe venit reținut în perioada fiscală; 

        - în rîndul 2 (col. 2) se indică suma totală a venitului achitat în perioada fiscală (suma totală din col.8.3 din Fișa personală). Col.5 rîndul 2 nu se completează. 

        În darea de seamă anuală (forma IALS14) se va reflecta, suma venitului impozabil calculat şi îndreptat spre achitare, precum şi suma impozitului pe venit reţinut.

        Cum vor prezenta agenţii economici a căror activitate de bază este realizarea de programe dările de seamă şi informaţia privind veniturile calculate şi achitate în folosul persoanei fizice - angajat, a căror activitate este realizarea de programe, privind impozitul pe venit reţinut din aceste venituri? 

        În dările de seamă lunare (forma IRV09), precum şi darea de seamă anuală (forma IAL09), suma venitului calculat şi îndreptat spre achitare, precum şi suma impozitului pe venit reţinut, se reflectă în mărimea venitului impozabil. În cazul în care, pe parcursul anului, angajatul primeşte şi venituri altele decît cele specificate în art. 24 alin. (21) din Legea privind punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, acesta, în temeiul art. 83 din Codul fiscal va depune Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET 08).

29.1.8.11.

Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.1.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. 544 alin. (5) din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (5) din Codul fiscal, contribuabilii care au subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central prezintă pentru acestea din urmă dări de seamă fiscale şi plătesc impozite şi taxe (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor şi a taxelor destinate transferării în fondul rutier) la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la sediul subdiviziunilor. Conform prevederilor art. 542 din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul din activitatea operaţională obţinut în perioada fiscală de declarare. Astfel, în cazul în care subdiviziunea agentului economic nu efectuează activitatea operaţională (spre exemplu, un depozit), şi, prin urmare, nu obţine venit din aceasta activitate, achitarea impozitul pe venitul din activitatea operaţională se efectuează la bugetul unităţii administrative-teritoriale unde se află reşedinţa de bază a contribuabilului.

29.1.8.12. Se va aplica oare facilitatea la impozitul pe venit, prevăzută la art. 49 din Codul fiscal, pentru rezidenţii zonelor economice libere, care au efectuat, în perioada de la 01.01.2010 pînă la 13.01.2012, investiţii în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere?

În conformitate cu prevederile art.49 CF, rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere un capital echivalent cu cel puţin un milion (5 milioane) de dolari SUA sînt scutiţi de plata impozitului pe venitul de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioadă de 3 ani (5 ani), începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiţii.
  Potrivit prevederilor art.24 alin.(233) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, în redacţia în vigoare în perioada de la 01.01.2010 pînă la 13.01.2012, „pe perioada aplicării cotei zero la impozitul pe venit, prevederile art.49, 491, 492 din Codul fiscal şi prevederile alin.(14)–(18) şi (22) din prezentul articol nu se aplică.”
  Astfel, ţinînd cont de faptul că aplicarea cotei „zero” la impozitul pe venit a încetat pe 13.01.2012, investiţiile, efectuate în perioada de la 01.01.2010 pînă la 13.01.2012, de către agenţii economici rezidenţi ai zonelor economice libere în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere, nu se iau în consideraţie la aprecierea posibilităţii aplicării facilităţilor prevăzute la art.49 CF.

29.1.8.13. .

.

Arhiva

Este obligatoriu ca angajaţii din domeniul tehnologiilor informaţionale ce deţin un post conform ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2 din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, să deţină diplome de specializare în domeniul TIC pentru a beneficia de scutirea la impozitul pe venit?

Potrivit art.24 alin.(21) al Legii pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit prevăzută în prezentul alineat sunt necesare următoarele documente justificative:
– cererea agentului economic privind scutirea de plata impozitului pe venit; 
– actul de constituire al agentului economic;
– contractul individual de muncă;
– organigrama angajatorului;
– fişa postului;
– copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova conform legislaţiei în vigoare;
– carnetul de muncă sau copia de pe carnetul de muncă;
– statul de plată întocmit pentru angajaţii agentului economic;
– confirmarea scrisă a angajatului privind netransmiterea scutirii personale soţiei (soţului), prevăzute în Codul fiscal la art. 34, cu indicarea locului de muncă al soţiei (soţului).
 Astfel, ţinem să menţionăm că în lista documentelor justificative necesare de a fi prezentate pentru obţinerea înlesnirii fiscale la impozitul pe venit nu există obligaţia prezentării şi/sau posedării de către angajaţi a diplomelor de specialitate în domeniu

Potrivit art.24 alin.(21) al Legii pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit prevăzută în prezentul alineat sunt necesare următoarele documente justificative:
– cererea agentului economic privind scutirea de plata impozitului pe venit; 
– actul de constituire al agentului economic;
– contractul individual de muncă;
– organigrama angajatorului;
– fişa postului;
– copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova conform legislaţiei în vigoare;
– carnetul de muncă sau copia de pe carnetul de muncă;
– statul de plată întocmit pentru angajaţii agentului economic;
– confirmarea scrisă a angajatului privind netransmiterea scutirii personale soţiei (soţului), prevăzute în Codul fiscal la art. 34, cu indicarea locului de muncă al soţiei (soţului).
 Astfel, ţinem să menţionăm că în lista documentelor justificative necesare de a fi prezentate pentru obţinerea înlesnirii fiscale la impozitul pe venit nu există obligaţia prezentării şi/sau posedării de către angajaţi a diplomelor de specialitate în domeniu

29.1.8.14. .

.

Arhiva

Poate fi considerat ca document justificativ pentru beneficierea de facilitatea la impozitul pe venit în condiţiile prevederilor art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, copia legalizată de pe diploma ce confirmă absolvirea colegiului?
Ţinînd cont de faptul că art.24 alin.(21) al Legii pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal nu prevede careva restricţii în partea ce ţine de nivelul/gradul instituţiei de învăţămînt care eliberează diploma de absolvire, diploma de absolvire eliberată de colegiu poate servi drept document justificativ pentru angajarea persoanelor în posturi ce fac parte dintr-un compartiment specializat a ocupaţiilor specifice activităţilor de realizare de programe.

29.1.8.15.

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către instituţiile de învăţămînt pentru anul 2012?

        În contextul modificărilor efectuate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.267 din 23.12.2011, regimul fiscal aferent instituţiilor de învăţămînt a rămas nemodificat.
        Respectiv, pentru anul 2012, instituţiile de învăţămînt finanţate din bugetele de toate nivelurile vor fi impozitate în conformitate cu art.51 din Codul fiscal, iar cele nefinanţate din buget vor fi impozitate în conformitate cu prevederile Codului fiscal, în dependenţă de particularităţile formei organizatorico-juridice.

29.1.8.16.

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către instituţiile de învăţămînt superior pentru anul 2013?

        În urma modificărilor operate în art.49 din Legea învăţămîntului nr.547 din 21.07.1995, instituţiile de învăţămînt superior de stat au trecut la autonomie financiară începînd cu 01.01.2013, ceea ce presupune că instituţiile date nu mai sunt finanţate din bugetul de stat.

        Totodată, în conformitate cu prevederile art.513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din livrarea serviciilor, mărfurilor legate de procesul instructiv de producţie şi educativ cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea acestor servicii, mărfuri în scopuri de instruire generală.

        Respectiv, în cazul în care instituţiile de învăţămînt superior se conformă prevederilor articolului citat anterior, acestea urmează a fi scutite de impozitul pe venit.

29.1.8.17.

Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.2.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541 alin. (3) și (31) din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)

Arhiva

        Ce regim de impozitare (3% sau 12%) urmează să fie aplicat de către agenţii economici la efectuarea livrărilor scutite de TVA? 

     În conformitate cu explicaţiile Ministerului Finanţelor nr. 14/3-07/17 din 18.01.2013, în baza cărora a fost elaborată circulara IFPS nr.26-08/1-12-51/477/58 din 24.01.2013, agenţii economici ce efectuează integral livrări scutite de TVA, precum şi cei care efectuează concomitent livrări impozabile şi livrări scutite de TVA vor alege regimul general stabilit sau regimul fiscal pentru subiecţii businessului mic şi mijlociu (IVAO). Suplimentar, atragem atenţia că, pornind de la explicaţiile Ministerului Finanţelor nr. 14/3-07/38 din 27.02.2012, în baza cărora a fost elaborată circulara IFPS nr.(26-08/2-02/1/1211)17/22 din 02.03.2012, agenţii economici ce efectuează livrări scutite de TVA în volum de peste 600 mii lei nu sunt subiecţi ai IVAO.

29.1.8.18.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541 alin. (3) și (31) din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015, precum și comasarea cu 29.1.8.17.)

Arhiva

        Ce regim de impozitare (3% sau 12%) urmează să fie aplicat de către agenţii economici la efectuarea livrărilor atît scutite de TVA, cît şi impozabile cu TVA (livrări mixte)? 

    În conformitate cu explicaţiile Ministerului Finanţelor nr. 14/3-07/17 din 18.01.2013, în baza cărora a fost elaborată circulara IFPS nr.26-08/1-12-51/477/58 din 24.01.2013, agenţii economici ce efectuează integral livrări scutite de TVA, precum şi cei care efectuează concomitent livrări impozabile şi livrări scutite de TVA vor alege regimul general stabilit sau regimul fiscal pentru subiecţii businessului mic şi mijlociu (IVAO).

29.1.8.19.

Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.3.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii Contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, republicat în M.O. nr. 27-34/61 din 07.02.2014, Standardului Național de Contabilitate „Venituri”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, publicat în M.O. nr. 177-181/1224 din 16.08.2013).

Arhiva

         Ce regim de impozitare (3% sau 12%) urmează să fie aplicat de către agenţii economici a căror venit este format din valoarea comisionului primit pentru serviciul prestat?

        Conform prevederilor art.542 din Codul Fiscal, intrate în vigoare la data de 13.01.2012, obiect al impunerii pentru agenţii economici – subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este venitul din activitatea operaţională obţinut în perioada fiscală de declarare. Totodată, conform prevederilor SNC 18 ,,Venitul”, venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor de la contribuţiile proprietarilor întreprinderii. În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele terţelor persoane, cum sînt, de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora. Respectiv, pentru agenţii economici, a căror venit este format din valoarea comisionului primit pentru serviciul prestat, doar valoarea acestui comision va constitui venit din activitatea operaţională – fapt, confirmat şi prin Ordinul Şefului IFPS nr.1983 din 01.10.2013.

29.1.8.20.

Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.4.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541 alin. (3) și (31) din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015).

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art.541 alin.(2) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sunt subiecţi ai impunerii cu TVA şi care, la situaţia din 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100000 lei utilizează regimul de impozitare de 3%. Dat fiind faptul că la data menţionată în Codul fiscal, agenţii economici nici nu existau ca entităţi şi, respectiv, nu au putut obţine nici de facto, nici de jure venituri, prin prisma prevederilor art.11 alin.(1) din Codul fiscal şi ţinînd cont de Ordinul Şefului IFPS nr.1983 din 01.10.2013, agenţii economici în cauză au dreptul la alegerea regimului fiscal de impozitare (3% sau 12%).

29.1.8.21.

Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.5.


(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541 alin. (3) din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)

Arhiva

Ce regim de impozitare (3% sau 12%) urmează să fie aplicat de către agenții economici care nu au înregistrat venit din activități operaționale la situația din 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare?

       În conformitate cu prevederile art.541 alin.(2) din Codul fiscal, agenţii economici care nu sunt subiecţi ai impunerii cu TVA şi care, la situaţia din 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100000 lei utilizează regimul de impozitare de 3%.  

          Dat fiind faptul că la data menţionată în Codul fiscal, agenţii economici nu au obţinut nici de facto, nici de jure venituri din activităţi operaţionale, prin prisma prevederilor art.11 alin.(1) din Codul fiscal şi ţinînd cont de Ordinul Şefului IFPS nr. nr.1983 din 01.10.2013, agenţii economici în cauză au dreptul la alegerea regimului fiscal de impozitare (3% sau 12%).

29.1.8.22.

Agentul economic – rezident al Portului Internaţional Liber „Giurgiuleşti”a efectuat în anul 2012 livrări de marfă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. Se răsfrîng normele legislative cu privire la reducerea cotei impozitului pe venit, acordate rezidenţilor Portului asupra mărfurilor în cauză? Cum urmează a fi declarată scutirea în cauză în anul 2012, dat fiind faptul că nu exista un cod definit al facilităţii în 2012?

În conformitate cu prevederile art.8 al Legii cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" nr.8-XV din 17.02.2005, impozitul pe venitul rezidenţilor, provenit din activitatea desfăşurată pe teritoriul Portului Internaţional, se percepe după cum urmează: a) pentru perioada primilor 10 ani, începînd cu prima perioadă fiscală ulterioară perioadei fiscale în care a fost înregistrat venitul impozabil, - în mărime de 25% din cota stabilită a impozitului pe venit; b) ulterior şi pînă la expirarea termenului de acţiune a prezentei legi - în mărime de 50% din cota stabilită a impozitului pe venit. Totodată, venitul obţinut de rezident din comercializarea mărfurilor (serviciilor) provenite din Portul Internaţional pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se impozitează în conformitate cu legislaţia. Respectiv, dat fiind faptul că venitul a fost primit de la livrarea cu destinaţie diferită decît teritoriul Republicii Moldova, acesta se impozitează cu 25% sau 50% din cota stabilită a impozitului pe venit, în dependenţă de perioada de răsfrîngere a scutirii. Suplimentar, odată cu operarea modificărilor în Ordinul Şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1080 din 10.10.2012 prin Ordinul nr.1628 din 05.09.2013, agentul economic va putea reflecta scutirea în cauză prezentînd Declaraţia corectată cu privire la impozitul pe venit (VEN12) pentru anul 2012.

29.1.8.23.

Care este regimul fiscal aplicat de rezidenţii zonelor economice libere în cazul în care aceştia fac parte din businessul mic şi mijlociu şi ar putea fi trataţi ca subiecţi ai IVAO?

        Regimul fiscal al rezidenţilor zonelor economice libere este reglementat de prevederile art. 49 din Codul fiscal.

        Totodată, regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este reglementat de prevederile capitolului 71 din Codul fiscal. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) al Legii nr. 440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere, zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), denumite in continuare zone libere, sînt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, in care pentru investitorii autohtoni si străini sînt permise, in regim preferenţial, anumite genuri ale activităţii de întreprinzător.

        Conform alin. (1) art. 6 din Legea nominalizată, rezident al zonei libere, poate fi orice persoana fizica sau juridica înregistrata in modul stabilit de legislaţie in calitate de subiect al activităţii de întreprinzător in Republica Moldova.

        De asemenea, conform prevederilor alin. (7) art. 8 din Lege, impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona libera pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe conform legislaţiei.

        Astfel, prevederile capitolului 71 din Codul fiscal nu se extind asupra rezidenţilor zonelor economice libere, iar venitul obţinut de către aceştia urmează a fi impozitat în modul general stabilit respectînd prevederile art. 49 din Codul fiscal, care reglementează regimul fiscal al rezidenţilor zonelor economice libere.

29.1.8.24.

Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.6.


        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 544 alin. (6) din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)

Arhiva

        Care declaraţie urmează să depună agentul economic, subiect impunerii cu IVAO (impozitul pe venit din activitatea operaţională) aflat în proces de lichidare, dat fiind faptul că formularul IVAO nu permite reflectarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor obţinute în proces de lichidare?

         În cazul în care subiectul impunerii cu IVAO se află în proces de lichidare, acesta va utiliza regimul de impozitare aplicat la momentul iniţierii procesului de lichidare şi, în termenii stabiliţi de art. 83 alin. (6) din Codul fiscal, va depune Darea de seamă privind impozitul pe venit din activitatea operaţională (forma IVAO) fără specificarea cheltuielilor şi a altor venituri decît cele menţionate în formular. Pe parcursul procesului de lichidare, subiectul impunerii cu IVAO nu va avea dreptul de schimbare a regimului de impozitare aplicat.


29.1.8.25.

Care diplomă de absolvire a studiilor servește drept temei pentru acordarea înlesnirii fiscale reglementate de art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlurilor I și II ale Codului fiscal, nr. 1164 din 24.04.1997?

        Potrivit prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal, nr. 1164 din 24.04.1997, pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit prevăzută de articolul menționat, pentru angajații, de comun cu alte documente, se prezintă copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o instituție de învățămînt acreditată din Republica Moldova sau diploma de absolvire eliberată de o instituție de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova conform legislației în vigoare.

        Ţinînd cont de faptul că art. 24 alin. (21) al Legii pentru punerea în aplicare a Titlului I și II din Codul fiscal nu prevede careva restricții în partea ce ține de nivelul/gradul instituției de învăţămînt care eliberează diploma de absolvire, în vederea beneficierii de facilitatea fiscală pentru persoanele angajate în posturi ce fac parte dintr-un compartiment specializat a ocupațiilor specifice activităților de realizare de programe, va servi diploma de absolvire eliberată de instituția de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau de instituția de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu legislația (diploma de absolvire eliberată de instituția de învățămînt superioară, colegiu, școli profesionale, licee, etc.).

        La fel, nu este prevăzută obligația prezentării și/sau posedării de către angajați a diplomelor de specialitate în domeniu.

        Totodată, în cazul în care angajatul nu dispune de diplomă, contribuabilul nu va beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit prevăzută la articolul menționat.

Arhiva

(Comasarea întrebărilor din pct. 29.1.8.13, 29.1.8.14 și 29.1.8.25 al Bazei generalizate)

Care diplomă de absolvire serveşte drept temei pentru acordarea înlesnirii fiscale reglementate de art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlurilor I şi II ale Codului fiscal, nr. 1164 din 24.04.1997?
Potrivit prevederilor art.24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, nr. 1164 din 24.04.1997, pentru a beneficia de înlesnirea fiscală la impozitul pe venit prevăzută de articolul menţionat, pentru angajaţii, de comun cu alte documente, se prezintă copia legalizată de pe diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau diploma de absolvire eliberată de o instituţie de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova conform legislaţiei în vigoare.
 Ţinînd cont de faptul că art.24 alin.(21) al Legii pentru punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal nu prevede careva restricţii în partea ce ţine de nivelul/gradul instituţiei de învăţămînt care eliberează diploma de absolvire, în vederea beneficierii de facilitatea fiscală pentru persoanele angajate în posturi ce fac parte dintr-un compartiment specializat a ocupaţiilor specifice activităţilor de realizare de programe, va servi diploma de absolvire eliberată de instituţia de învăţămînt acreditată din Republica Moldova sau de instituţia de învăţămînt din străinătate recunoscută pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia.

29.1.8.26. Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.7.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541 din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)

Arhiva

      Care regim de impozitare se va aplica de către subiectul sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, care devine plătitor TVA pe parcursul anului fiscal?  

        În conformitate cu explicaţiile Ministerului Finanţelor nr. 14/3-07/38 din 27.02.2012, şi nr. 14/3-07/17 din 18.01.2013, dacă pe parcursul perioadei pentru care se calculează IVAO (trimestru), agentul economic este înregistrat în calitate de subiect al impunerii cu TVA (benevol sau obligatoriu), atunci pînă în momentul înregistrării - prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depăşirea (art.112 alin.(l) şi (2) din Codul fiscal) - activitatea agentului economic în cauză se va impozita conform regimului fiscal ce ţine de aplicarea IVAO. După momentul nominalizat, activitatea agentului economic se va impozita conform regimului general stabilit în Codul fiscal.

29.1.8.27.

Care este regimul fiscal aplicat unei instituţii de învăţămînt, dacă aceasta este în totalitate la autofinanţare?

        În conformitate cu prevederile art.513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din livrarea serviciilor, mărfurilor legate de procesul instructiv de producţie şi educativ cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea acestor servicii, mărfuri în scopuri de instruire generală.

        Respectiv, instituția de învățămînt benefeciară de scutirea privind impozitul pe venit în cazul în care aceasta se conformă criteriilor stabilite prin art.513 din Codul fiscal.

29.1.8.28.

Care este regimul fiscal aplicat unei instituţii de învăţămînt, dacă aceasta este finanţată parţial sau integral de la buget?

        În conformitate cu prevederile art.513 din Codul fiscal, instituţiile de învăţămînt se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din livrarea serviciilor, mărfurilor legate de procesul instructiv de producţie şi educativ cu condiţia alocării mijloacelor obţinute din livrarea acestor servicii, mărfuri în scopuri de instruire generală.

        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 51 din Codul fiscal, sînt scutite de impozit autorităţile publice şi instituţiile publice finanţate din bugetul public naţional.

        Astfel, dat fiind faptul că, în conformitate cu prevederile art.184 alin.(1) din Codul civil, instituţia publică este finanţată parțial sau integral de la bugetul autorităţii publice locale, în cazul în care aceasta beneficiază de o astfel de finanţare, va fi scutită în condițiile art.51 din Codul fiscal.

29.1.8.29.

Va avea oare dreptul la deducerea cheltuielilor, prevăzute în art. 36 din Codul fiscal, persoana fizică, care este angajată în cadrul unei companii a cărei activitate de bază este realizarea de programe?

        În conformitate cu prevederile art. (24) alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I și II al Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depășește 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe și corespunde activităților din anexa nr. 1 la Legea citată, dacă sunt întrunite cumulativ condițiile specificate în articolul citat. 

        Prin urmare, potrivit prevederilor legii menționate și prin derogare de la prevederile generale prevăzute la art. 12 pct. 4 din Codul fiscal, expres este stabilit ce reprezintă venit impozabil pentru angajații respectivi. 

        Astfel, cota impozitului pe venit, prevăzută în art.15 lit. a) din Codul fiscal, urmează a fi aplicată direct asupra venitului impozabil, fără a deduce din acesta suma scutirilor sau deducerilor.

Arhiva

        Va avea oare dreptul la deducerile prevăzute în art. 36 din Codul fiscal, persoana fizică, care este angajată în cadrul unei companii a cărei activitate de bază este realizarea de programe?  

        În conformitate cu prevederile art. (24) alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I şi II al Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr. 1 la Legea citată, dacă sînt întrunite cumulativ condiţiile specificate în articolul citat.

        Totodată, în conformitate cu prevederile art.12 alin.4) din Codul fiscal, venit impozabil este venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron, obţinut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale.

        Astfel, dat fiind faptul că venitul impozabil, care reprezintă obiect al impunerii, prevede excluderea deducerilor, din venitul achitat în baza art. (24) alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I şi II al Codului fiscal, acestea nu vor fi permise la deducere în scopuri fiscale.

29.1.8.30.

Cum urmează a fi aplicată scutirea la impozitul pe venit în cazul în care persoana fizică, care este angajată în cadrul unei companii, a cărei activitate de bază este realizarea de programe, a lucrat prima jumătate de an în cadrul unei companii ce nu beneficiază de o astfel de facilitate?

         În conformitate cu prevederile art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr. 1 la Legea menţionată, dacă sînt întrunite cumulativ condiţiile specificate în articolul menţionat.          Totodată, potrivit aceluiaşi articol, veniturile, altele decît cele scutite de impozitul pe venit conform prezentului alineat, obţinute de angajaţii de specialităţile indicate la anexa nr.2, se impozitează în modul general prevăzut de titlurile I şi II din Codul fiscal, cu privarea dreptului de a folosi scutirile prevăzute la art. 33, 34 şi 35 din Codul fiscal.

          Respectiv, în cazul în care, pe parcursul anului, angajatul primeşte venituri altele decît cele specificate în art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, acesta nu va putea beneficia de scutirile prevăzute la art.33-35 din Codul fiscal.

         Mai mult ca atît, în temeiul art. 83 din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să depună Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru a calcula şi raporta corect obligaţiile fiscale, dezicîndu-se de scutirile menţionate.

Arhiva

         În conformitate cu prevederile art.(24) alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I şi II al Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr. 1 la Legea citată, dacă sînt întrunite cumulativ condiţiile specificate în articolul citat.

         Totodată, potrivit aceluiaşi articol, veniturile, altele decît cele scutite de impozitul pe venit conform prezentului alineat, obţinute de angajaţii de specialităţile indicate la anexa nr.2 se impozitează în modul general prevăzut în Codul fiscal, titlurile I şi II, cu privarea dreptului de a folosi scutirile conform art. 33, 34 şi 35 din Codul fiscal.  Respectiv, în cazul în care, pe parcursul anului, angajatul primeşte şi venituri altele decît cele specificate în art. 24 alin. (21) din Legea privind punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, acesta nu va putea beneficia de scutirile prevăzute la art.33-35 din Codul fiscal.

         Mai mult ca atît, în temeiul art. 83 din Codul fiscal, persoana fizică va depune Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET 08) pentru a calcula şi raporta corect obligaţiile fiscale, dezicîndu-se de scutirile menţionate.

29.1.8.31.

Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.8.

Arhiva

        În cazul efectuării donației în favoarea unei persoane fizice rezidente de către o reprezentanță a unei companii străine, apar obligații fiscale aferente impozitului pe venit?  

        În conformitate cu art. 5 pct. 20) din Codul fiscal, reprezentanţa presupune desfăşurarea de către nerezident în Republica Moldova a genurilor de activitate cu caracter pregătitor, auxiliar sau de alt caracter, în lipsa criteriilor de reprezentanţă permanentă, prevăzute de legislația în vigoare. 

         Potrivit art.103 din Codul civil, reprezentanţa este o subdiviziune separată a persoanei juridice situată în afara sediului acesteia, care o reprezintă şi îi apără interesele şi nu este persoană juridică. 

         Totodată, remarcăm că în conformitate art.19 alin.(3) din Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător nr.81 din 18.03.2004, reprezentanţele întreprinderilor nerezidente se înregistrează pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaţiei în vigoare, fără drept de persoană juridică şi fără dreptul de a desfăşura activitate economică. 

        Prin contract de donaţie, potrivit art. 827 alin.(l) din Codul civil, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar). 

         Totodată, art. 42 din Codul fiscal, stabileşte că persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. 

         În conformitate cu art. 76 alin. (1) din Codul fiscal, faptul că nerezidenţii au reprezentanţă pe teritoriul Republicii Moldova, conform art.5 pct.20), nu constituie temei pentru recunoaşterea acestor persoane în calitate de plătitori ai impozitului pe venit cu toate consecinţele care rezultă din legislaţia fiscală, în afara celor prevăzute la alin.(2) şi cu excepţia obligaţiei de a reţine impozit pe venit la sursa de plată, conform art.88 şi 90 din Codul menţionat. 

         De asemenea, dat fiind faptul că, reprezentanţa, conform art.19 alin.(3) al Legii nr.81 din 18.03.2004, nu are statut de persoană fizică sau juridică, aceasta nu va cădea sub incidenţa acțiunii art.42 din Codul fiscal. 

         Totodată, reieşind din noţiunea contractului de donaţie, efectuarea unei donaţii nu poate fi calificată drept desfăşurarea unei activităţii economice în scopul obţinerii unui venit, respectiv acesta nu poate constitui pentru reprezentanță obiectul impunerii cu impozitul pe venit în Republica Moldova.

29.1.8.32.

Întrebarea transferată la întrebarea 29.1.11.9.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. art. 541 alin. (3) și (31) din Codul fiscal, publicată în M.O. nr. 102-104/170 din 28.04.2015)

Arhiva

      Cum urmează a fi aplicate prevederile art.84 din Codul fiscal în cazul în care agentul economic și-a schimbat regimul cu privire la impozitul pe venit pe parcursul anului (regimul general la regimul IVAO sau invers)?

      În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) din Codul fiscal, agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din: 

     (a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform prezentului titlu, pentru anul respectiv; sau 

    (b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru anul precedent. 

     Totodată, alin.(4) prevede că normele date nu vizează subiecții impozitați conform regimului fiscal stabilit la cap.71 (subiecții impunerii cu IVAO). 

         Respectiv, în cazul în care subiectul impunerii cu regimul general sau IVAO a căpătat sau pierdut statutul de plătitor al TVA pe parcursul anului, tranzitînd de la un regim la altul, acesta va avea obligaţia de achitare a IVAO pentru perioada în care a fost subiect al impunerii cu regimul respectiv, conform modului stabilit în art.544 alin.(2) din Codul fiscal. 

        Pentru perioada în care a devenit subiect al impunerii în mod general va achita în rate impozitul pe venit, conform modului prevăzut în art.84 din Codul fiscal – cîte ¼ din suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul respectiv în termenele specificate în alin.(1) din articolul citat, în perioada aplicării regimului general.

29.1.8.33.

Se menține oare facilitatea fiscală prevăzută pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe în cazul în care agentul economic admite restanțe fată de angajați la achitarea salariului pe parcursul câtorva luni?

        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:  

        a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; 

        b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări; Condiţia respectivă nu se aplică agenţilor economici nou-creaţi şi agenţilor economici care nu au înregistrat venituri în anul precedent;  

        c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2; 

        d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului;  

        e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal. 

        Respectiv, pornind de la prevederile normelor legislative citate, restricţia privind achitarea plăţilor se referă doar la onorarea obligaţiilor faţă de bugetul public naţional, fără a se face vreo referinţă la alte angajamente asumate, decît cele stipulate expres.

Arhiva

        Se menţine oare facilitatea fiscală prevăzută pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe în cazul în care agentul economic admite restanţe faţă de angajaţi la achitarea salariului pe parcursul câtorva luni?  

        În conformitate cu prevederile art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

  a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice;

  b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări;

  c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2;

  d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului;

  e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din CF.

  Respectiv, pornind de la prevederile normelor legislative citate, restricţia privind achitarea plăţilor se referă doar la onorarea obligaţiilor faţă de bugetul public naţional, fără a se face vreo referinţă la alte angajamente asumate, decît cele stipulate expres.

         În conformitate cu prevederile art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din CF, se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr. 1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii: 

         a)agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice;

         b)ponderea venitului agentului economic din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări; 

         c)posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2;

       d)posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului; 

         e)gajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din CF. 

         Respectiv, pornind de la prevederile normelor legislative citate, restricţia ce ţine de întârzierea plăţilor se referă doar la onorarea obligaţiilor faţă de bugetul public naţional, fără a se face vreo referinţă la alte angajamente asumate, decît cele stipulate expres. 

         Totodată, în conformitate cu prevederile art.44 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător se aplică metoda de casă, conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obţinut în mijloace băneşti sau sub formă de proprietate materială. 

         Astfel, dat fiind faptul că apariţia obligaţiilor fiscale vizavi de persoana fizică apare la realizarea achitării şi declarării venitului sub formă de salariu şi a impozitului pe venit aferent, acest fapt nu cauzează încălcarea prevederilor legislative citate şi, respectiv, facilitatea fiscală prevăzută pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe se menţine.

29.1.8.34.

Cum urmează a fi aplicată scutirea la impozitul pe venit în cazul în care persoana fizică, care este angajată în cadrul unei companii, a cărei activitate de bază este realizarea de programe, obține pe parcursul anului venit care se impozitează pe principii generale, precum și venit care este scutit de impozitul pe venit conform art. (24) alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I şi II al Codului fiscal?

        În conformitate cu prevederile art. (24) alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I şi II al Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr. 1 la Legea citată, dacă sînt întrunite cumulativ condiţiile specificate în articolul citat. 

         Totodată, potrivit aceluiaşi articol, veniturile, altele decît cele scutite de impozitul pe venit conform alineatului respectiv, obţinute de angajaţii de specialităţile indicate la anexa nr.2 se impozitează în modul general prevăzut în Codul fiscal, titlurile I şi II, cu privarea dreptului de a folosi scutirile conform art. 33, 34 şi 35 din Codul fiscal. În categoria altor venituri se includ veniturile obţinute, pe parcursul anului fiscal, de către angajat de la angajatorul propriu, cu excepţia veniturilor salariale faţă de care se aplică facilităţile menţionate, sau de la alţi subiecţi. 

        Respectiv, în cazul în care, pe parcursul anului, angajatul primeşte şi venituri altele decît cele specificate în art. 24 alin. (21) din Legea privind punerea în aplicare a Titlului I şi II din Codul fiscal, acesta nu va putea beneficia de scutirile prevăzute la art.33-35 din Codul fiscal. 

         Mai mult ca atît, în temeiul art. 83 din Codul fiscal, persoana fizică va depune Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru a calcula şi raporta corect obligaţiile fiscale, dezicîndu-se de scutirile menţionate.

29.1.8.35.

Angajații ai căror agenți economici pot beneficia de regimul facilitar aferent impozitului pe venit, reglementat de art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997?

        Conform art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii: 

        a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; 

        b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări; Condiţia respectivă nu se aplică agenţilor economici nou-creaţi şi agenţilor economici care nu au înregistrat venituri în anul precedent;  

        c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2; 

        d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului;  

        e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art. 34 din Codul fiscal.

Arhiva

        Angajații ai căror agenți economici pot beneficia de regimul facilitar aferent impozitului pe venit, reglementat de art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997?         Conform art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (în redacția Legii nr.281 din 16 decembrie 2016), se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depășește 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităților din anexa nr.l, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiții: 

        a)agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilității, obligațiile fiscale şi a efectuat alte plăti la bugetul public național, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public național a obligațiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; 

         b)ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări; 

       c)posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (în redacția Legii nr.281 din 16 decembrie 2016); 

 d)posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului; 

        e)angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal. 

 

[În temeiul explicațiilor Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.14/3-13/157 din 18 mai 2017]

29.1.8.36.

Sînt în drept angajații să beneficieze de facilitatea la impozitul pe venit, stabilită la art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997, dacă agentul economic (angajatorul) s-a înregistrat în decursul perioadei de gestiune?

        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:  

        a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; 

        b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări; Condiţia respectivă nu se aplică agenţilor economici nou-creaţi şi agenţilor economici care nu au înregistrat venituri în anul precedent;  

        c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2; 

        d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului;  

        e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal. 

         Prin urmare, angajații întreprinderilor nou-create în perioada de gestiune vor putea beneficia de facilitatea la impozitul pe venit, prevăzută la art. (24) alin. (21) din Legea menționată.

Arhiva

        Sînt în drept angajații să beneficieze de facilitatea la impozitul pe venit, stabilită la art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997, dacă agentul economic (angajatorul) s-a înregistrat în decursul perioadei de gestiune?  

        Conform art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.l164-XIII din 24 aprilie 1997 (în redacţia Legii nr.281 din 16 decembrie 2016), se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr.l, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii: 

        a)agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întârzierea achitării integrale la bugetul public naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; 

        b)ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări; 

        c)posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (în redacția Legii nr.281 din 16 decembrie 2016); 

        d)posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului; 

         e)angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal. 

        Prin urmare, angajații întreprinderile nou-create în perioada de gestiune nu vor putea beneficia de facilitatea la impozitul pe venit, prevăzută la art.(24) alin.(21) din Legea menționată, deoarece nu se întrunesc cumulativ toate condiţiile menţionate, și anume, agentul economic (angajatorul) nu a obținut venit pentru anul precedent perioadei de gestiune. 

 

[În temeiul explicațiilor Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.14/3-13/157 din 18 mai 2017]

29.1.8.37.

Sînt în drept angajații să beneficieze de facilitatea stabilită la art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997, dacă agentului economic (angajatorul) pentru anul precedent anului de gestiune nu a înregistrat venit din vînzări?

        În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr.1, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:  

        a) agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilităţii, obligaţiile fiscale şi a efectuat alte plăţi la bugetul public naţional, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public naţional a obligaţiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; 

        b) ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări; Condiţia respectivă nu se aplică agenţilor economici nou-creaţi şi agenţilor economici care nu au înregistrat venituri în anul precedent;  

        c) posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2; 

        d) posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului;  

        e) angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal. 

        Respectiv, angajații agentului economic ce nu a realizat venit în anul precedent anului de gestiune vor putea beneficia de facilitatea la impozitul pe venit, prevăzută la art. (24) alin. (21) din Legea menționată.

Arhiva

        Sînt în drept angajații să beneficieze de facilitatea stabilită la art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997, dacă agentului economic (angajatorul) pentru anul precedent anului de gestiune nu a înregistrat venit din vînzări?  

        Conform art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (în redacția Legii nr.281 din 16 decembrie 2016), se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depășește 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităților din anexa nr.l, dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiții:

        a)agentul economic a achitat integral, la momentul acordării facilității, obligațiile fiscale şi a efectuat alte plăti la bugetul public național, iar pe parcursul întregii perioade de beneficiere de facilităţi, întîrzierea achitării integrale la bugetul public național a obligațiilor fiscale şi a efectuării altor plăţi declarate, precum şi calculate în urma controlului fiscal, nu va depăşi 30 de zile calendaristice; 

        b)ponderea venitului agentului economic pentru anul precedent din realizarea programelor constituie mai mult de 50% din venitul din vînzări; 

        c)posturile angajaţilor corespund ocupaţiilor menţionate la anexa nr.2 din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (în redacția Legii nr.281 din 16 decembrie 2016); 

      d)posturile fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat în organigrama angajatorului; 

        e)angajatul nu transmite soţiei (soţului) scutirea personală prevăzută la art.34 din Codul fiscal.

        Respectiv, angajații agentului economic ce nu a realizat venit în anul precedent anului de gestiune nu vor putea beneficia de facilitatea la impozitul pe venit, deoarece nu sunt întrunite cumulativ toate condiţiile menţionate la art.(24) alin.(21) din Legea menționată. 

 

[În temeiul explicațiilor Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.14/3-13/157 din 18 mai 2017]

29.1.8.38.

Cum urmează a fi determinat venitul lunar impozabil pentru angajații care beneficiază de facilitatea stabilită la art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (în redacția Legii nr.281 din 16 decembrie 2016)?

        Conform art.24 alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997 (în redacţia Legii nr.281 din 16 decembrie 2016), se consideră venit impozabil venitul lunar (stabilit de contractul individual de muncă) a cărui mărime nu depăşeşte 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe şi corespunde activităţilor din anexa nr.l, dacă sînt întrunite condiţiile specificate în lege. 

        Limita venitului impozabil se aplică pentru salariul calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la momentul achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal. Dacă într-o lună se achită venitul pentru cîteva perioade (luni), limita venitului impozabil se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei luni în parte. 

        Înlesnirea fiscală prevăzută la alineatul menționat se acordă la veniturile salariale obţinute la locul de muncă în baza unui contract individual de muncă. 

        De asemenea, potrivit art.135 alin.(l) din Codul muncii sistemul de salarizare, pe a cărui bază se determină salariile salariaţilor, se stabileşte prin lege sau prin alte acte normative, în corespundere cu forma juridică de organizare a unităţii, cu modul de finanţare şi cu caracterul activităţii acesteia. 

        Formele şi condiţiile de salarizare, precum şi mărimea salariilor în unităţile cu autonomie financiară, se stabilesc prin negocieri colective sau, după caz, individuale între angajator şi salariaţi sau reprezentanţii acestora, în funcţie de posibilităţile financiare ale angajatorilor, şi se fixează în contractele colective şi în cele individuale de muncă (art.135 alin.(2) din Codul muncii).

         Potrivit art.137 alin.(l) din Codul muncii angajatorul este în drept să stabilească diferite sisteme de premiere, de adaosuri şi sporuri la salariul de bază, alte plăţi de stimulare după consultarea reprezentanţilor salariaţilor. Sistemele indicate pot fi stabilite şi prin contractul colectiv de muncă. 

        Astfel, în scopul aplicării prevederilor art.24 alin.(21) din Legea nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997, la determinarea salariului lunar se va lua în calcul doar salariul calculat conform prevederilor contractul individual de muncă pentru luna respectivă, inclusiv adaosurile şi sporurile la salariul de bază dacă contractul de muncă prevede acordarea acestora. 

        Dacă într-o lună se achită venitul pentru cîteva perioade, angajatorul urmează să ţină evidenţa pentru venitul calculat aferent fiecărei luni în parte aplicînd separat limita venitului impozabil pentru venitul calculat per lună. 

        Acest principiu urmează a fi aplicat şi în cazul achitării salariului în avans şi în cazul achitării indemnizaţiei pentru concediul anual de odihnă. În asemenea cazuri suma avansului sau indemnizaţiei va constitui venit obţinut pentru luna aferent căreia a fost calculată. 

      Impozitul pe venit se va calcula la momentul achitării prin metoda cumulativă. 

     [În temeiul explicațiilor Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.14/3-13/157 din 18 mai 2017]

29.1.8.39.

Cum urmează a fi determinat venitul impozabil pentru angajaţii agenţilor economici a căror activitate de bază este realizarea de programe, urmare a majorării cuantumului salariului mediu lunar pe economie prin Hotărârea Guvernului nr. 572 din 19 iulie 2017?

        Conform prevederilor art. 24 alin. (21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr. ll64-XIII din 24 aprilie 1997, limita venitului impozabil se aplică pentru salariul calculat aferent fiecărei luni. Impozitul pe venit se determină la momentul achitării prin metoda cumulativă, cu aplicarea cotelor stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal. Dacă într-o lună se achită venitul pentru câteva perioade, limita venitului impozabil se aplică pentru venitul calculat aferent fiecărei luni în parte. 

        De asemenea, art. 44 alin. (l) din Codul fiscal nr. ll63-XIII din 24 aprilie 1997 prevede că persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător aplică în evidență contabilitatea de casă. 

        Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 572 din 19 iulie 2017 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1233 din 9 noiembrie 2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 253-264, art. 665) s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2017, în mărime de 5600 lei. 

        La aceasta, menționăm că acțiunea în timp a normelor juridice este guvernată de principiul neretroactivității legilor, care prevede că legea produce efecte numai pentru faptele și actele săvârșite după data intrării în vigoare a acesteia. 

        Legea nouă se aplică situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. 

        Orice normă juridică se aplică faptelor săvârșite în perioada în care norma respectivă este în vigoare, deci nu este nici retroactivă, nici ultraactivă, astfel nu poate fi aplicată faptelor care preced intrarea ei în vigoare și, respectiv, faptelor săvârșite după abrogarea ei. 

        Astfel, dat fiind faptul că la baza determinării venitului impozabil pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe drept reper se utilizează indicatorul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul de gestiune, menționăm că pentru situațiile juridice consumate până la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 572 din 19 iulie 2017 se va aplica indicatorul salariului mediu lunar pe economie prevăzut la data respectivă (5300 lei), iar pentru situațiile juridice după data intrării în vigoare a modificărilor – 21 iulie 2017 (chiar dacă acestea au început până la acea dată), se va aplica indicatorul salariului mediu lunar pe economie modificat (5600 lei).


(Răspunsul a fost perfectat în baza explicațiilor oferite de către Ministerul Finanțelor nr. 14/3-06/293 din 12 septembrie 2017)

29.1.8.40.

Instituțiile medico-sanitare publice sunt scutite de impozitul pe venit?

        Începând cu 1 ianuarie 2018 prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative a fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală (conform contractelor încheiate cu compania Națională de Asigurare Medicală).

        Totodată, instituțiile medico-sanitare publice fiind instituții publice vor cădea sub incidența prevederilor art. 51 din Codul fiscal.

        Conform art. 51 din Codul fiscal, sunt scutite de impozitul pe venit autoritățile publice și instituțiile publice.

        De asemenea, menționăm că instituțiile publice nu au obligația prezentării declarației cu privire la impozitul pe venit conform art. 83 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.

29.1.8.41.

Instituțiile medico-sanitare private pot fi subiecți ai regimului fiscal general sau a regimului fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii?

        Începând cu 1 ianuarie 2018 prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative a fost abrogat art.511 din Codul fiscal, care prevedea că instituțiile medico-sanitare publice și private se scutesc de impozitul pe venitul obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală (conform contractelor încheiate cu compania Națională de Asigurare Medicală).

        Astfel, instituțiile medico-sanitare private urmează să-și onoreze obligațiile fiscale privind impozitul pe venit obținut din activitatea prestărilor de servicii medicale, inclusiv legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, prin aplicarea regimului general de impozitare sau a regimului fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii prevăzut de capitolul 71 din Codul fiscal.

Video
Codul fiscal 2018
Panou informativ