29.1.9. Regimul fiscal în cazul modificărilor capitalului social
Înapoi
29.1.9.1.

Conform proceselor verbale privind repartizarea profitului net pentru anii 2008-2009, suma profitului net a fost repartizata la conturile de rezerve a entitatii. Fondatorul a luat hotarârea privind majorarea capitalului statutar din rezerva. În situatia data apare obligatia fiscala la impozitul pe venit?

        În conformitate cu prevederile alin. (31) art. 901 lit. b) din Codul fiscal, persoanele specificate la alin. (1) art. 90 din Codul fiscal retin si achita la buget un impozit în marime de 15% din suma retrasa din capitalul social aferenta majorarii capitalului social din repartizarea profitului net si/sau altor surse constatate în capitalul propriu între actionari (asociati) în conformitate cu cota de participatie depusa în capitalul social începînd cu perioada fiscala 2010. 

        Astfel, în cazul în care sumele care se îndreapta la majorarea capitalului statutar, nu cad sub incidenta art. 901 din Codul fiscal, nu apar careva obligatii fiscale.

29.1.9.2.

Care va fi regimul fiscal în cazul în care fondatorul îndreaptă suma împrumutului, acordat entității, în calitate de aport la capitalul social, ca urmare a convertirii datoriei, pentru acoperirea pierderilor anilor precedenți?

        În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (16) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, pierderea contabilă reportată conform statutului entităţii se acoperă din profitul net al perioadelor de gestiune curentă şi precedentă, din rezerve şi din capitalul social, din contribuţiile suplimentare ale proprietarilor (asociaţilor, participanţilor, acţionarilor) potrivit hotărîrii adunării generale a acestora, iar în întreprinderile de stat şi municipale – de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de autorităţile administraţiei publice locale.         Conform pct. 26 din Standardul Național de Contabilitate „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, acoperirea pierderilor anilor precedenţi în cursul perioadei de gestiune conform deciziei organului de conducere împuternicit al entităţii, se contabilizează în funcţie de sursa acoperirii pierderilor ca diminuare a rezervelor, a capitalului social sau a altor elemente de capital propriu, sau ca majorare a capitalului nevărsat şi diminuare a pierderilor neacoperite ale anilor precedenţi. 

        De asemenea, potrivit pct. 36 și 37 din standardul menționat, nu se admite compensarea datoriilor şi creanţelor, cu excepţia cazurilor cînd se compensează datoriile faţă de un creditor cu creanţele acestuia şi cu condiţia că această compensare a fost convenită de părţi în mod explicit. 

        Stingerea datoriilor poate fi efectuată prin: 

        1) achitarea numerarului; 

        2) transmiterea altor active; 

        3) prestarea serviciilor; 

        4) substituirea unei datorii cu alta; 

        5) trecerea în cont a avansurilor acordate; 

        6) convertirea datoriei în aport în capital social etc. 

        La fel, conform pct. 12 – 14 din Standardul Național de Contabilitate „Creanțe și investiții financiare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, la recunoaşterea iniţială, creanţele se evaluează la valoarea nominală, inclusiv impozitele şi taxele calculate în conformitate cu legislaţia în vigoare (de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accize, alte impozite şi taxe).         Derecunoaşterea creanţelor poate fi efectuată prin stingerea acestora (de exemplu, încasarea numerarului, trecerea în cont (decontarea) avansurilor primite, compensarea datoriilor). 

        Stingerea creanţelor se contabilizează ca majorare a numerarului, costurilor, cheltuielilor sau diminuare a datoriilor şi diminuare a creanţelor. 

        Astfel, entitatea poate compensa datoriile entității față de fondator cu creanțele apărute în urma deciziei fondatorului de a acoperi pierderile anilor precedenți. 

        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, contribuţiile suplimentare ale fondatorilor, asociaţilor, acţionarilor sau membrilor entităţii, efectuate în calitate de aport pentru acoperirea pierderilor suportate în perioadele de gestiune precedente, nu sînt supuse impozitării. 

        Prin urmare, în cazul în care fondatorul îndreaptă suma împrumutului în calitate de aport la capitalul social al entității, ca urmare a convertirii datoriei, pentru acoperirea pierderilor anilor precedenți, această sumă nu va fi supusă impozitării.

29.1.9.3.

Fondul statutar al entității a fost majorat prin introducerea unui mijloc fix procurat din contul profitului nerepartizat al anilor precedenți. Urmează de a achita impozit pe venit în situația descrisă?

        Potrivit art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul nominalizat reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv, 15% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008–2011 inclusiv. Prevederile menționate se aplică şi în cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul perioadei fiscale. 

         Totodată, conform art.12 pct.3) din Codul fiscal, dividend constituie venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art.57 alin.(2) din codul menționat. 

        Totodată, menţionăm că, majorarea capitalului social din contul profitului net reprezintă majorarea valorilor cotelor acţionarilor (asociaţilor) şi, concomitent, repartizarea profitului net între aceşti fondatori. 

         Fondul statutar al agentului economic este repartizat în acţiuni (cote părţi), care aparţin acţionarilor (asociaţilor) societăţii respective. În cazul în care profitul este îndreptat la majorarea fondul statutar, societatea, la rîndul său, majorează valoarea cotelor acţionarilor (asociaţilor) săi prin repartizarea proporţională a profitului între aceştia.  

        Reieşind din cele expuse, în scopuri fiscale majorarea fondul statutar din contul profitului nerepartizat se consideră repartizare de dividende, respectiv, aferent cărora urmează a fi achitat impozitul pe venit în conformitate cu art. 901 alin. (31) din Codul fiscal.

29.1.9.4.

Urmează a fi supusă impozitării majorarea capitalului social din contul profitului net?

        Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social. 

        Totodată, menționăm că în conformitate cu prevederile art. 12 pct. 3) din Codul fiscal, dividend constituie venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social, cu excepția venitului obținut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art. 57 alin. (2) din Cod.  

        Prin urmare, la majorarea capitalului statutar din contul profitului net are loc repartizarea profitului sub formă de cote-părți fondatorilor entității și apare obligația reținerii impozitului pe venit conform art. 901 alin. (31) din Codul fiscal.

29.1.9.5.

Urmează a fi supusă impozitării majorarea capitalului social din contul capitalului de rezervă?

        Potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135-XVI din 14 iunie 2007, societatea este obligată să formeze un capital de rezervă de cel puțin 10% din cuantumul capitalului social. Capitalul de rezervă al societății poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului ei social. 

        Totodată, menționăm că în conformitate cu prevederile art. 12 pct. 3) din Codul fiscal, dividend constituie venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social, cu excepția venitului obținut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art. 57 alin. (2) din Cod.  

        Prin urmare, la majorarea capitalului statutar din contul capitalului de rezervă are loc repartizarea profitului sub formă de cote-părți fondatorilor entității și apare obligația reținerii impozitului pe venit conform art. 901 alin. (31) din Codul fiscal.

Video
Codul fiscal 2018
Panou informativ