29.2.1. Surse de venit impozabile
Înapoi
29.2.1.1.

Cum urmează a fi impozitate cîștigurile din jocurile de noroc?

        Din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal.

        Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară. În scopul aplicării prezentei noţiuni, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive.

        Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară. În scopul aplicării prezentei noţiuni, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ])


        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii şi pariuri.

        Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară. În scopul aplicării prezentei noţiuni, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată.

29.2.1.2.

Se considera oare drept surse de venit impozabile indemnizațiile, potrivit art. 42 alin. (3) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008, și ajutoarele materiale primite de către funcționarii publici?

        Ținînd cont de prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 alin. (3) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 „Cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile.

        De asemenea, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.

        Astfel, la achitarea sumelor respective angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

Arhiva

        Ținînd cont de prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 alin. (3) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 „Cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile.

        De asemenea, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.

        Astfel, la achitarea sumelor respective angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

        Totodată, tipurile de drepturi și venituri din care nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii sunt reglementate în art. 23 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 8 iulie 1999, precum și în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.

        Astfel, potrivit pct. 9) din Anexa nr. 5 al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 286 din 16 decembrie 2016, indemnizația unică acordată potrivit art. 42 alin. (3) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, este o plată din care se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii.

        Potrivit prevederilor pct. 2) din anexa menționată, ajutorul material, în expresie bănească sau naturală, acordat pe parcursul anului de către angajator angajatului sau fostului angajat la locul de muncă de bază în alte cazuri decît cele specificate la pct. 1) din anexa respectivă, a cărui mărime nu depășește un salariu mediu lunar pe economie prognozat și aprobat anual de Guvern, este o plată din care nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii.

        De asemenea, potrivit pct. 9 din anexa nr. 3 a Legii cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593 din 16 decembrie 2002, indemnizația respectivă și ajutorul material este o plată din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12 aprilie 2015 privind anularea lit. g) al art. 20 din Codul fiscal, publicată în M.O nr. 102-104/170 din 28.04.2015)

        Se considera surse de venit impozabile indemnizatiile si ajutoarele materiale primite de catre functionarii publici ?

        În conformitate cu prevederile art. 20 lit. g) din Codul fiscal sumele primite de catre persoanele fizice sub forma de indemnizatie unica în marime de 6 salarii medii lunare, în cazul de lichidare a autoritatii publice, de reducere a efectivului de personal sau de modificare a statului de personal, reprezinta surse de venit neimpozabile. Vis-a-vis de regimul fiscal aplicat indemnizatiei unice acordate functionarului public în marime de 50% din salariu de functie pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, potrivit alin. (3) art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008, mentionam ca conform art. 18 lit. o) din Codul fiscal acest tip de venit reprezinta o sursa de venit impozabila cu impozitul pe venit fiind impozitata în mod general stabilit de legislatia fiscala. Aferent ajutorului material acordat functionarului public potrivit prevederilor Hotarîrii Guvernului nr. 525 din 16.05.2006, comunicam ca acest tip de venit este stabilit ca sursa de venit impozabila în conformitate cu prevederile lit. o) art. 18 din Codul fiscal.

29.2.1.3.

Se consideră oare drept surse de venit impozabile indemnizațiile, potrivit art. 42 alin. (6) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 primite de către funcționarii publici?Care este regimul fiscal la achitarea indemnizațiilor în cazul eliberării din serviciul public?

        În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile. 

         De asemenea, prevederile alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, stabilesc că fiecare patron care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat sa calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014. 

         Potrivit art. 42 alin. (6) din Legea menționată, îndemnizația de eliberare din serviciu se achită lunar, în termen de 2, 4 sau 6 luni respectiv, de către angajator sau de către succesorul acestuia, începînd cu prima zi a lunii următoare celei în care funcționarul public a fost eliberat. 

         Astfel, la achitarea îndemnizațiilor de eliberare din serviciu pentru prima lună angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

     În cazul achitării indemnizației de eliberare din serviciu pentru lunile următoare, potrivit prevederilor art. 42 alin. (6) din Lege cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public nr. 158 din 04.07.2008, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal.

Arhiva

         În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile.

 De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare patron care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat sa calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.

 Astfel, la achitarea sumelor respective patronul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

        Care este regimul fiscal la achitarea indemnizațiilor în cazul eliberării din serviciul public?

        În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile.

        De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare patron care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat sa calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.

        Astfel, la achitarea sumelor respective patronul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

        Totodată, tipuri de drepturi și venituri din care nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii sunt reglementate în art. 23 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08.07.1999, precum și în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv. Astfel, în cazul în care îndemnizația ce urmează a fi achitată nu se regăsește în actele legislative enumerate mai sus ca sursă din care nu se calculează contribuția de asigurări sociale, atunci urmează de a fi calculat și reținut această plată obligatorie.

        De asemenea, potrivit pct. 9 din anexa nr. 3 a Legii cu privire la mărimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala nr. 1593 din 16.12.2002, indemnizația respectivă este o plata din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

        Care este regimul fiscal la achitarea indemnizatiilor în cazul eliberarii fortate din serviciul public? 

        În conformitate cu prevederile lit. g) din Codul fiscal, sumele primite de catre persoane fizice sub forma de indemnizatie unica în marime 6 salarii medii lunare în baza art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 „Cu privire la functia publica si statutul functionarului public”, reprezinta surse de venit neimpozabile. Totodata, potrivit pct. 8) din anexa nr. 5 a Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 129 din 23 decembrie 2010 si respectiv pct. 9) din anexa nr. 3 a Legii cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala nr. 1593 din 16.12.2002, indemnizatia respectivaeste o plata din care nu se calculeaza contributii de asigurare sociale si, respectiv, prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala. Referitor la indemnizatia unica în marime de 50% din salariul de functie pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, mentionam ca, în conformitate cu art. 18 lit. o) din Codul fiscal, aceasta reprezinta o sursa de venit impozabila si baza de calcul pentru contributii de asigurari sociale si, respectiv, prime de asigurare obligatorie de asistenta medicala. De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare patron care plateste lucratorului salariu este obligat sa calculeze, tinînd cont de scutirile solicitate de angajat si sa retina din aceste plati un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 10 din 19.01.2010. Prevederi analogice de calculare si retinere, de catre angajator, a contributiilor de asigurari sociale si prime de asigurari obligatorii de asistenta medicala stabilesc si art.20 din Legea privind sistemul public de asigurari sociale, nr.489-XIV din 08.07.1999, precum si art.25 din Legea cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala nr. 1593 din 26.12.2002. Totodata, tinem sa mentionam ca, atît în cazul în care întreprinderea a transferat sumele mentionate fara a retine impozitului pe venit, precum si în cazul în care acestea au fost încasate fortat, de catre executorul judecatoresc, fara a fi calculat si retinut impozitul pe venit la sursa de plata, angajatorul este obligat ca în termen de o luna de la încheierea anului fiscal, sa prezente organului fiscal teritorial o dare de seama fiscala (Forma IAL09), în care va indica numele si prenumele (denumirea), adresa si codul fiscal al persoanelor fizice în folosul carora au fost transferat sau au fost încasat integral de la întreprindere, salariul pentru lipsa fortata de la serviciu, fara indicarea impozitului pe venit aferente acestui salariu care nu a fost retinut. Cît priveste calcularea si retinerea contributiilor de asigurari sociale si a primelor de asigurari obligatorii de asistenta medicala relatam ca, în cazul în care suma salariului platit pentru lipsa fortata de la serviciu a fost achitata sau încasata de catre executorul judecatoresc, fara a fi calculate si retinute aceste plati, angajatorul conform legislatiei în vigoare urmeaza sa reflecte aceste sume în evidenta contabila, efectuând calculul platilor date si anume a contributiilor de asigurari sociale conform tarifelor stabilite pentru perioadele în care angajatul a fost lipsit fortat de la serviciu, iar a primele mentionate conform tarifului stabilit pentru perioada fiscala în care s-au transferat aceste prime.

29.2.1.4.

Care este regimul fiscal al cadourilor oferite în cadrul campaniilor promoționale persoanelor fizice ce nu practică activitate de întreprinzător?

        În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoţională reprezintă modalitate de promovare a vînzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, cîştiguri.

        Potrivit art. 20 lit. p2) din Codul fiscal, cîştigule de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

        Fiecare plătitor de cîştiguri de la jocurile de noroc urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită în art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive.

        Astfel, în cazul în care, acordarea cadourilor, premiilor si câștigurilor în folosul persoanei fizice, ce nu practică activitate de întreprinzător, reprezintă rezultatul desfășurării unei campanii promoționale, din acestea plătitorul de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit final în mărimea stabilită în art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, doar în partea ce depăşesc mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campanie promoţională reprezintă modalitate de promovare a vînzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, cîştiguri.

        Potrivit art. 20 lit. p2) din Codul fiscal, cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive.

        Astfel, în cazul în care, acordarea cadourilor, premiilor si câștigurilor în folosul persoanei fizice, ce nu practică activitate de întreprinzător, reprezintă rezultatul desfășurării unei campanii promoționale, din acestea plătitorul de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit final în mărime de 18%, doar în partea ce depăşesc mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ])


        În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 38)  din Codul fiscal, campanie promoţională reprezintă modalitate de promovare a vînzărilorprin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşuratepe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, cîştiguri.

        Potrivit art. 20 lit. p1) din Codul fiscal,  cîştigurile obţinute de la campaniile promoţionaleşi/sau din loterii reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

        În cazul în care,acordarea cadourilor, premiilor si câștigurilor în folosul persoanei fizice, cenu practică activitate de întreprinzător, reprezintă rezultatul desfășurăriiunei campanii promoționale, acestea nu vor fi impozitate cu impozitul pe venit.

 În conformitate cu art. 5 pct. 38) din Codul fiscal, campania promoțională este modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și desfășurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câștiguri.

  În cazul în care, acordarea cadourilor, premiilor si câștigurilor în folosul persoanei fizice, ce nu practică activitate de întreprinzător, reprezintă rezultatul desfășurării unei campanii promoționale, acestea vor fi impozitate conform art. 901 alin. (33) din Codul fiscal.
  Astfel, fiecare plătitor de câștiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de:

 - 18% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig depăşeşte 10% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), dar nu depăşeşte 50 mii lei;

 - 25% din cîştigurile de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii, şi/sau din pariurile sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig este egală sau depăşeşte 50 mii lei.

 Nu se efectuează reținerea menționată, în cazul în care valoarea fiecărui câștig nu depășește 10% din suma scutirii personale stabilită la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal.

 (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 privind completarea art. 20 lit. p1) și art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

        În conformitate cu art. 5 pct. 38) al Codului fiscal, campania promotionala este modalitatea de promovare a vânzarilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anuntate public si desfasurate pe o perioada de timp limitata, cu acordarea de cadouri, premii, câstiguri. În cazul în care, acordarea cadourilor, premiilor si câstigurilor în folosul persoanei fizice, ce nu practica activitate de întreprinzator, reprezinta rezultatul desfasurarii unei campanii promotionale, acestea vor fi impozitate conform art.901 alin.(1) din Codul fiscal, adica din fiecare câstig, platitorul de câstig este obligat sa retina si sa verse la buget un impozit în marime de 10%. Nu se efectueaza retinerea mentionata, în cazul în care valoarea fiecarui câstig nu depaseste 10% din suma scutirii personale prevazute în art. 33 alin.(1) din Codul fiscal.

29.2.1.5.

Constituie oare venit impozabil venitul obținut de către interpreți din activitatea artistică?

        Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt: 

        a) persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfășoară activitate de întreprinzător, persoanele care desfășoară servicii profesionale, precum și persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiției, care, pe parcursul perioadei fiscale, obțin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;  

        b) persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.  

        Conform art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii îl constituie: 

        a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfășoară activitate de întreprinzător, de persoanele care desfășoară servicii profesionale, precum și de persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiției;  

        b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilitățile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de 

        Totodată, potrivit prevederilor art. 18 lit. a) din Codul fiscal, venitul provenit din activitatea profesională sau din alte activități similare constituie surse de venit impozabile. 

        Prin urmare, ținând cont de prevederile legislației, inclusiv și de art. 5 pct. 36) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitățile practicate de către interpreți la diverse ceremonii constituie surse de venituri impozabile.

Arhiva

        Constituie oare venit impozabil, venitul obținut de către interpreți din activitatea artistică?  

        Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit sunt:

          a) persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfășoară activitate de întreprinzător, persoanele care desfășoară servicii profesionale, precum și persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiției, care, pe parcursul perioadei fiscale, obțin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum și din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;

          b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.

        Totodată, potrivit prevederilor art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii îl constituie:  

          a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele juridice și fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfășoară activitate de întreprinzător, de persoanele care desfășoară servicii profesionale, precum și de persoanele care practică activitate profesională în sectorul justiției;

        b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător.

        Concomitent, potrivit prevederilor art. 18 lit. a) din Codul fiscal, venitul provenit din activitatea profesională sau din alte activități similare, constituie surse de venit impozabile.

         Prin urmare, ţinînd cont de prevederile legislației, inclusiv și de art. 5 pct. 36) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitățile independente, practicate de către interpreți la diverse ceremonii constituie surse de venituri impozabile.


(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea art. 14 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

        Potrivit prevederilor pct. a) alin.(1) art.13 din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii cu impozitul pe venit sînt persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care practică activitate profesională, care pe parcursul perioadei fiscale, obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova. Totodată, potrivit prevederilor pct.a) alin.(1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii îl constituie venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi de persoanele care practică activitate profesională Concomitent, potrivit prevederilor art.18 lit.a) din Codul fiscal, venitul provenit din activitatea profesională sau din alte activităţi similare, constituie surse de venit impozabile. Prin urmare, ţinînd cont de prevederile legislaţiei, inclusiv şi de art.5 pct.36) din Codul fiscal, veniturile obţinute din activităţile independente, practicate de către interpreţi la diverse ceremonii constituie surse de venituri impozabile.

29.2.1.6.

În arhivă conform Ordinului 117 din 13.02.2015

Arhiva

        Constituie oare surse de venituri impozabile, plăţile achitate pentru diurnă şi cazare unor persoane fizice neangajate în cadrul Asociaţiei obşteşti, din sursele grantului primit, pentru deplasare peste hotarele Republicii Moldova, pentru efectuarea schimbului de experienţă? 

        Potrivit prevederilor art. 18 lit. o) din Codul fiscal, alte venituri care nu au fost specificate la celelalte litere al articolului menţionat, care se includ în venitul brut, constituie surse de venit impozabile. Totodată, potrivit prevederilor art.90 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele indicate la art.90 alin.(1) din Codul fiscal reţin, de asemenea, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptînd întreprinzătorii individuali şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal. Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 5% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.20, 88, 89, 901 alin.(3) şi 91 din Codul fiscal. Prin urmare, ţinînd cont de prevederile legislaţiei plăţile achitate pentru diurnă şi cazare în folosul persoanelor fizice neangajate de către Asociaţia obştească, urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată în mărime de 5%, potrivit prevederilor art. 90 alin. (3) din Codul fiscal. Astfel, persoana fizică care a obţinut venitul menţionat, potrivit art. 83 din Codul fiscal, va fi obligată nu mai tîrziu de 31 martie a anului următor anului de gestiune să completeze şi să prezinte organului fiscal teritorial Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET08) cu indicarea sursei date de venit şi achitarea, după caz a impozitului pe venit.

29.2.1.7. Constituie oare sursă de venit impozabilă venitul obţinut din arvună în rezultatul nerespectării prevederilor acordului?

În conformitate cu art. 18 lit. (n) din Codul Fiscal în venitul brut se includ veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, precum si ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei. Prin urmare, venitul obţinut de persoana fizică sub formă de arvună pentru neexecutarea prevederilor acordului, este considerat sursă de venit impozabilă şi este supus impozitării.

29.2.1.8.

Care venituri din surse aflate în afara Republicii Moldova, obținute de persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit?

        Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova îl constituie :

         b) venitul din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător;

         c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător.

         Concomitent, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital și din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială (art. 12 pct.5) din Codul fiscal).

         Potrivit art.12 pct. 6) din Codul fiscal, venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea art. 14 alin. (1) lit. a din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

Arhiva

        Potrivit prevederilor alin.(1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova îl constituie : a) venitul din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi de persoanele care practică activitate profesională; b) venitul din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător; c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Concomitent, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială (art.12 pct.5) din Codul fiscal). Potrivit art.12 pct.6) din Codul fiscal, venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.

29.2.1.9.

Cum se impozitează devidendele achitate în folosul persoanelor fizice rezidente?

Răspuns similar celui de la întrebarea 29.1.7.43

Arhiva

        Cum se impozitează devidendele achitate în folosul persoanelor fizice rezidente?         Potrivit prevederilor art.18 lit.m) din Codul fiscal, dividendele, cu excepţia celor achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, aferente perioadelor fiscale de pâna la 1 ianuarie 2008, constituie sursele de venit impozabile. În conformitate cu art. 901 alin. (31) lit. a) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 alin.(1) din Codul menţionat, reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 15% din dividende, cu excepţia celor achitate agenţilor economici rezidenţi. Totodată alin. (32) al articolului menţionat stabileşte că prevederile acestuia nu se aplică în cazul achitării dividendelor în folosul persoanelor fizice rezidente aferente perioadelor fiscale de pînă la 1 ianuarie 2008.

29.2.1.10.

Urmează oare persoana fizică-rezident al Republicii Moldova să achite impozitul pe venit şi să declare veniturile obţinute din activitatea sa în cadrul Ambasadei?

        Conform prevederilor art.13 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.

        Totodată, art.18 lit. c) al Codului fiscal, prevede că plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare reprezintă sursă de venit impozabilă.

        Astfel, veniturile primite de către persoanele fizice rezidente a Republicii Moldova, se impozitează la cotele stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal şi vor fi declarate în conformitate cu prevederile art.83.

29.2.1.11.

Se vor scuti de la plata impozitului pe venit, veniturile obţinute de către persoanele fizice şi persoanele juridice naţionale, antrenate în cadrul Programului "Compact" prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului?

În conformitate cu prevederile art.4 alin (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. Întru asigurarea executării Acordului “Compact” dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului, semnat la 22.01.2010, privind implementarea Programului de asistenţă “Compact”, prin Hotărîrea Guvernului 949 din 12.10.2010 (Monitorul Oficial 206-209/1060, 22.10.2010) s-a aprobat Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii, stabilite de Acordul "Compact". Respectiv, Capitolului V, pct. 20 din Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de Acordul “Compact”, stipulează că în conformitate cu secţiunea 2.8 litera (d) “Taxe” din Acordul nominalizat, persoanele juridice naţionale constituite în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi persoanele fizice naţionale antrenate în cadrul Programului “Compact” nu se scutesc de la plata impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, dar sînt subiecţi ai impunerii în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova. Totodată, potrivit pct. 3 alin. 8) al aceluiaşi articol, noţiunea de naţional reprezintă persoană fizică care este cetăţean al Republicii Moldova sau persoană fizică care deţine adeverinţă de imigrant permanent în Republica Moldova şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova (cu excepţia FPM Moldova* şi oricărei persoane juridice străine, inclusiv oricărei filiale, reprezentanţe sau reprezentanţe permanente, înregistrate în Moldova, a unei persoane juridice străine cu privire la venitul obţinut din livrările de mărfuri, lucrări sau servicii în cadrul Programului “Compact”). Prin urmare, persoanele naţionale fizice şi juridice, constituie în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, nu se scutesc de la plata impozitului pe venit pentru serviciile prestate în cadrul Programului respectiv, precum şi de la contribuţiile de asigurări sociale şi de la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Venitul respectiv urmează a fi impus în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

*Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova)

29.2.1.12.

În cazul în care persoana fizică obține venituri din surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activități desfășurate în Republica Moldova, care vor fi documentele confirmative aferent veniturilor obținute.

        În cazul obținerii venitului din surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitățile desfășurate în Republica Moldova, drept document primar poate fi utilizat contractul sau alt document aplicat în practica internațională. 

        De asemenea, ca confirmare a primirii mijloacelor bănești va servi extrasul detaliat din contul bancar al persoanei fizice, eliberat de instituția financiară respectivă.

29.2.1.13.

Se va considera facilitate acordată de angajator suma suportată pentru hrana organizată a angajaților?

        În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art.24 alin.(20), precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.

        De asemenea, reieșind din prevederile lit. a) al articolului menționat, mărimea depășirii plafonului stabilit a cheltuielilor suportate de angajator pentru hrana angajatului reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.         Regimul deducerii cheltuielilor aferente asigurării cu hrană a angajaților sunt stabilite în Secțiunea a 2-a din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.

        Astfel, potrivit pct. 39 din Regulament, angajatorul ai cărui angajaţi au salariul mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a angajaţilor. În sensul prezentului punct, salariul mediu lunar brut se calculează pornind de la fondul lunar de salarizare al angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă.

        În cazul în care criteriul stabilit la pct. 39 din Regulament se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 45 de lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată (pct. 40 din Regulament).

        Astfel, sumele cheltuielilor ce se încadrează în valoarea stabilită la pct. 40 din Regulament nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva angajatului şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţională a impozitului pe venit pentru angajaţi.

        În cazul depăşirii plafonului stabilit la pct.40 din Regulament a sumei suportate de angajator pentru hrana angajatului, se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator doar sumele ce depăşesc plafonul respectiv.

        Prevederile menţionate, stabilite în titlul II al Codului fiscal nu se aplică angajaților agenţilor economici rezidenţi ai parcurilor pentru tehnologia informaţiei care se supun regimului de impozitare stabilit la cap. 1 titlul X din Codul fiscal (conform art.141 alin.(1) din Codul fiscal).

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 693 din 11.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.295-308 din 10.08.2018) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr. 144 din 26.02.2014]

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art. 24 alin. (20), precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern. 

        De asemenea, potrivit prevederilor lit. a) din articolul menționat, mărimea depășirii stabilite pentru cheltuielile suportate și determinate de angajator pentru hrana angajatului reprezintă facilitate acordată de patron, care conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat. 

        Regimul aferent impozitului pe venit din perspectiva angajatorului şi angajatului pentru cheltuielile suportate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului sunt stabilite prin Regulamentul cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 144 din 26 februarie 2014. 

        Astfel, potrivit pct. 6 din Regulament, angajatorul, la care salariul mediu lunar brut este egal sau depăşeşte 3/4 din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru fiecare an, este în drept să deducă cheltuielile pentru hrana organizată a angajaţilor. În sensul prezentului punct salariul mediu lunar brut se calculează reieşind din fondul lunar de salarizare a angajatorului raportat la numărul mediu scriptic de angajaţi în luna respectivă. 

        În cazul în care criteriul stabilit la pct. 6 din Regulament se respectă, limita maximă permisă spre deducere nu va depăşi 35 lei (fără TVA) per angajat pentru fiecare zi efectiv lucrată de către angajatul respectiv (pct. 7 din Regulament).

        Sumele ce se încadrează în valoarea stabilită la pct. 7 din Regulament nu se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator din perspectiva angajatului şi a angajatorului şi, respectiv, nu vor implica careva obligaţii fiscale, de reţinere sau calculare adiţionale pentru angajaţi. În cazul depăşirii plafonului stabilit la pct.7 din Regulament, se vor considera drept recompense şi facilităţi acordate de angajator doar sumele ce depăşesc plafonul respectiv (pct. 8 din Regulament).

29.2.1.14.

Cum se impozitează venitul persoanei fizice cetățean străin /apatrid rezident al Republicii Moldova obținut din surse aflate în afara Republicii Moldova?

        În conformitate cu prevederile art.13 alin.(1) lit.d) și art.14 alin.(1) lit. d) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit este venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepția venitului din investiții şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni străini şi apatrizi care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova.

        Totodată, potrivit prevederilor art.12 pct.5) din Codul fiscal, venitul din investiții reprezintă venitul obținut din investițiile de capital şi din investițiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activități nu este regulată, permanentă şi substanțială.

        În același timp, art.12 pct.6) din Codul fiscal definește venitul financiar ca venit obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.

        Astfel, în cazul în care cetățeanul străin/apatridul rezident al Republicii Moldova, obține venit din investiții și/sau financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, acest venit nu constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit în Republica Moldova.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 693 din 11.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.295-308 din 10.08.2018) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr. 77 din 30.01.2008]

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art.13 alin.(1) lit.d) și art.14 alin.(1) lit. d) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit este venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepția venitului din investiții şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni străini şi apatrizi care desfășoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova. 

        Totodată, potrivit prevederilor art.12 pct.5) din Codul fiscal, venitul din investiții reprezintă venitul obținut din investițiile de capital şi din investițiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activități nu este regulată, permanentă şi substanțială.  

        În același timp, articolul 12 pct.6) din Codul fiscal definește venitul financiar ca venit obținut sub formă de royalty (redevență), anuități, de la darea bunurilor în arendă, locațiune, de la uzufruct, pe diferența de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obținute ca rezultat al activității financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activități nu este regulată, permanentă şi substanțială. 

        Conform prevederilor pct. 72 din Hotărârea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008 „Cu privire la aprobarea unor regulamente”, în componența venitului din investiții şi venitului financiar obținute în străinătate, se includ următoarele tipuri de venituri, obținute peste hotarele Republicii Moldova: dividendele, dobânda, royalty, chiria (arenda) și venitul de la înstrăinarea activelor de capital. 

        Prin urmare, în cazul în care cetățeanul străin/apatridul rezident al Republicii Moldova, obține venit din investiții și/sau financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, acest venit nu constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit în Republica Moldova.

Video
Codul fiscal 2018
Panou informativ