29.1.7.1. Reținerea impozitului pe venit din salariu, servicii prestate și lucrări efectuate (art. 88 CF)
Înapoi
29.1.7.1.1. În cazul achitării salariului pentru lipsa forţată de la serviciu, conform deciziei instantei de judecată, urmează de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată, precum şi urmează de a fi calculate contribuţii de asigurări sociale de stat şi prime obligatorii de asistenţă medicală?

Conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), fiecare patron care plateşte lucratorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat, şi să reţină din aceste plăţi impozitul pe venit la sursa de plată. Prevederi analogice de calculare şi reţinere, de către angajator, a contribuţiilor de asigurari sociale şi prime de asigurari obligatorii de asistenţă medicală stabilesc şi art. 20 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr.489-XIV din 08.07.1999, precum şi art. 25 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593 din 26.12.2002. Prin urmare, astfel de reţineri se vor efectua şi în cazul achitării salariului pentru lipsa forţată de la serviciu, stabilit în baza hotărîrii instanţei de judecată, indiferent de faptul dacă în hotărîrea menţionata a fost indicată necesitatea reţinerii impozitului pe venit şi a plăţilor menţionate.

29.1.7.1.2.

Care regim fiscal se aplică de către entitate, în cazul transmiterii cu titlu gratuit în folosul angajaţilor a bunurilor cu prilejul unei sărbători?

        Potrivit prevederilor  art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice - angajaţi constituie venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron.

        Prin urmare, valoarea bunurilor care se vor acorda angajaţilor Companiei va fi stabilită în conformitate cu  art. 18 lit. o) din Codul fiscal, ca sursă de venit impozabilă.

        De asemenea, menţionăm că conform art.88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

        Modul de reţinere a impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului este prevăzut în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.

        Totodată, menționăm că, potrivit pct.3 din Regulamentul menționat, obiect al impunerii pentru angajaţi este venitul sub formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare în folosul acestora sub formă de salarii (inclusiv primele şi facilităţile), exceptînd scutirile şi deducerile la care au dreptul angajaţii, precum şi venitul îndreptat spre achitare sub formă de alte surse de venit impozabile, indicate la art.18 din Codul fiscal.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 693 din 11.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.295-308 din 10.08.2018) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr. 77 din 30.01.2008]

Arhiva

        Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice - angajaţi constituie venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron. Prin urmare, valoarea cadourilor care se vor acorda angajaţilor Companiei va fi stabilită în conformitate cu lit. o) art. 18 din Codul fiscal, ca sursă de venit impozabilă.

        De asemenea, menţionăm că conform alin. (1) art.88 din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

        Modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată din alte plăţi decât salariul de către contribuabilii care efectuează asemenea plăţi este prevăzut în Regulamentul privind reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată din alte plăţi decât salariul, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008.

        În contextul celor relatate menţionăm că, acordarea cadourilor angajaţilor cu prilejul unei sărbători nu poate fi calificată ca donarea acestor cadouri, deoarece donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, respectiv în cazul dat impozitarea cadourilor menţionate va avea alt aspect. 

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării de la data publicării.]

 (în vigoare pînă la 13.01.2012) Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice - angajati constituie venitul brut, inclusiv facilitatile acordate de patron. Prin urmare, valoarea cadourilor care se vor acorda angajatilor Companiei va fi stabilit în conformitate cu lit. o) art. 18 din Codul fiscal, ca sursa de venit impozabila. De asemenea, mentionam ca conform alin. (1) art.88 din Codul fiscal, fiecare patron care plateste lucratorului salariu (inclusiv primele si facilitatile acordate) este obligat sa calculeze, tinînd cont de scutirile solicitate de angajat si de deduceri, si sa retina din aceste plati un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. Modul de calculare, retinere si achitare la buget a impozitului pe venit retinut la sursa de plata din alte plati decît salariul de catre contribuabilii care efectueaza asemenea plati este prevazut în Regulamentul privind retinerea impozitului pe venit la sursa de plata din alte plati decît salariul, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008. În contextul celor relatate mentionam ca, acordarea cadourilor angajatilor cu prilejul unei sarbatori nu poate fi calificata ca donarea acestor cadouri, deoarece donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectueaza prin încheierea unui contract de donatie, respectiv în cazul dat impozitarea cadourilor mentionate va avea alt aspect.

29.1.7.1.3. Care impozit urmează a fi reținut la sursa de plată, la acordarea cadourilor în legătură cu sărbatoare?

        În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

        De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit. o) din Codul fiscal, alte venituri care nu au fost specificate la celelalte litere al articolului menţionat, care se includ în venitul brut, constituie sursele de venit impozabile.

        În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, cota impozitului pe venit se determină pentru persoanele fizice, întreprinzători individuali şi medicii de familie titulari ai practicii, care exercită activitate profesională independentă, în mărimea stabilită la articolul menționat.

        Concomitent, în cazul în care, de către entitate conform documentelor stabilite de legislaţia în vigoare, sunt acordate cadouri cu titlul de donaţie, acestea potrivit prevederilor art.20 lit. i), sunt considerate ca surse de venit neimpozabile.

        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 309-320 din 17.08.2018), în vigoare din 01.10.2018]

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

        De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit. o) din Codul fiscal, alte venituri care nu au fost specificate la celelalte litere al articolului menţionat, care se includ în venitul brut, constituie sursele de venit impozabile. În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, suma totala a impozitului pe venit se determină pentru persoanele fizice, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) si întreprinzătorilor individuali, în mărime de 7% din venitul anual impozabil şi 18% din venitul anual impozabil, stabilit la articolul dat.

        Astfel, în cazul în care de către patron sunt acordate cadouri de crăciun în favoarea lucrătorilor pentru copiii acestora, plăţile date urmează a fi impozitate în modul general stabilit, potrivit prevederilor art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

        Concomitent, în cazul în care, de către entitate conform documentelor stabilite de legislaţia în vigoare sunt acordate cadouri de crăciun cu titlul de donaţie, acestea potrivit prevederilor art.20 lit. i), sunt considerate ca surse de venit neimpozabile.

 

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării de la data publicării.]

 (în vigoare pînă la 13.01.2012) În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plateste lucratorului salariu (inclusiv primele si facilitatile acordate) este obligat sa calculeze, tinând cont de scutirile solicitate de angajat si de deduceri, si sa retina din aceste plati un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit. o) din Codul fiscal, alte venituri care nu au fost specificate la celelalte litere al articolului mentionat, care se includ în venitul brut, constituie sursele de venit impozabile. În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, suma totala a impozitului pe venit se determina pentru persoanele fizice, cu exceptia gospodariilor taranesti (de fermier) si întreprinzatorilor individuali, în marime de 7% din venitul anual impozabil si 18% din venitul anual impozabil ce depaseste suma de 25200 lei. Astfel, în cazul în care de catre patron sunt acordate cadouri de craciun în favoarea lucratorului pentru copii acestora, platile date urmeaza a fi impozitate în modul general stabilit, potrivit prevederilor art. 15 lit. a) din Codul fiscal. Concomitent, în cazul în care, de catre entitate conform documentelor stabilite de legislatia în vigoare sunt acordate cadouri de craciun cu titlul de donatie, acestea potrivit prevederilor art.20 lit. i), sunt considerate ca surse de venit neimpozabile. Totodata, este necesar de a tine cont si de faptul ca, potrivit prevederilor art. 902 alin. (3) din Codul fiscal, contribuabilii care aplica cota zero la impozitul pe venit si efectueaza donatii în folosul persoanelor fizice ce nu sînt deductibile în scopuri fiscale si nu sînt calificate ca venit impozabil pentru persoane fizice, în conformitate cu art.18, calculeaza si achita un impozit în marime de 15% din valoarea donatiei.

29.1.7.1.4.

Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele achitate salariatului pentru lipsa forțată de la serviciu, în legătură cu restabilirea acestuia la serviciu, conform hotărârii instanței de judecată?

        În conformitate cu prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii angajatorul este obligat sa compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă.

        Totodată, comunicăm că în conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, salariul constituie sursa de venit impozabilă, care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.

        Astfel, din suma salariului achitat pentru lipsa forțată de la serviciu, entitatea urmează sa rețină impozitul pe venit, potrivit cotelor stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.

        În partea ce ține de prime de asigurări obligatorii de asistență medicală, menționăm că acestea urmează să se calculeze în modul general stabilit, cu excepția cazului în care persoana care a fost eliberată ilegal, nefiind angajat al entității deja deține polița de asigurare medicală și prezintă documente confirmative privind achitarea acesteia pentru anul de gestiune.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Hotărîrii Guvernului nr. 697 din 22.08.2014 (publicată în Monitorul Oficial nr.256-260 din 29.08.2014) și abrogării Hotărîrii Guvernului nr.10 din19.01.2010]

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii nr. 154-XV din 28.03.2003 angajatorul este obligat sa compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privarii ilegale de posibilitatea de a munci. Aceasta obligatie survine, în particular, în caz de eliberare ilegala din serviciu sau transfer ilegal la o alta munca.

        Totodata, comunicam ca în conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, salariul constituie sursa de venit impozabila, care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plateste lucratorului salariu este obligat sa calculeze, tinând cont de scutirile solicitate de angajat si sa retina din aceste plati un impozit determinat conform modului stabilit prin Hotarârea Guvernului nr. 10 din 19.01.2010.

        Astfel, din suma salariului platit pentru lipsa fortata de la serviciu entitatea urmeaza sa efectueze retinerea impozitului pe venit, potrivit cotelor stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal.

29.1.7.1.5. Întrebarea se regăsește la nr.29.1.7.3.25

Arhiva

        Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată, în cazul în care persoana fizică nu-și onorează obligațiunile privind restituirea împrumutului potrivit contractului de amanet (lombard) fată de persoana juridică?

        Conform prevederilor art.90 alin.(1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap.101, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18.  

        Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89, 901 şi 91, din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier, din înstrăinarea valorilor mobiliare, precum şi din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital, iar în cazul lichidării agentului economic – din plăţile la lichidare în formă nemonetară. 

        Totodată, potrivit pct.3 din Regulamentul cu privire la modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.204 din 28.03.1995, lombardurile sunt instituții creditare, care oferă populației posibilitatea de a-şi păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte. 

        Respectiv, lombardurile, la momentul acordării persoanelor fizice a împrumuturilor cu amanetarea obiectelor de uz personal, nu cad sub incidența art.90 alin.(1) din Codul fiscal şi nu au obligația de a reține la sursa de plată impozitul în mărime de 7 %.

        Urmeaza de a retine impozitul pe venit la sursa de plata, în cazul în care persoana fizica nu-si onoreaza obligatiunile fata de persoana juridica privind restituirea împrumutului potrivit contractului de amanet?  

        Conform prevederilor art.90 din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18. Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89, 901 şi 91, precum şi din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.

        Totodată, potrivit pct.3 din Regulamentul cu privire la modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.204 din 28.03.1995, lombardurile sunt instituții creditare, care oferă populației posibilitatea de a-şi păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.

        Respectiv, lombardurile, la momentul acordării persoanelor fizice a împrumuturilor cu amanetarea obiectelor de uz personal, nu cad sub incidența art.90 din Codul fiscal şi nu au obligația de a reține la sursa de plată impozitul în mărime de 7 %.

Conform prevederilor art.90 din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18.
 Nu se reţine în prealabil suma în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute de către aceasta, conform art.20, 88, 89, 901 şi 91, precum şi din suma arendei terenurilor agricole. Totodată, potrivit pct.3 din Regulamentul cu privire la modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.204 din 28.03.1995, lombardurile sunt instituţii creditare, care oferă populaţiei posibilitatea de a-şi păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.  Respectiv, lombardurile, la momentul acordării persoanelor fizice a împrumuturilor cu amanetarea obiectelor de uz personal, nu cad sub incidenţa art.90 din Codul fiscal şi nu au obligaţia de a reţine la sursa de plată impozitul în mărime de 7 %.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării de la data publicării.]

(în vigoare pînă la 13.01.2012) Conform prevederilor alin.(3) art.90 din Codul fiscal, persoanele indicate la alin.(1) din articolul mentionat retin, de asemenea, în prealabil, ca parte a impozitului, o suma în marime de 5% din platile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptînd întreprinzatorii individuali si gospodariile taranesti (de fermier), pe veniturile obtinute de catre aceasta conform art.18 din Codul fiscal. Totodata, potrivit pct.3 din Regulamentul cu privire la modul de organizare si functionare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr.204 din 28.03.1995, lombardurile sînt institutii creditare, care ofera populatiei posibilitatea de a-si pastra obiectele de uz personal si casnic, precum si de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte. Respectiv, lombardurile, la momentul acordarii persoanelor fizice a împrumuturilor cu amanetarea obiectelor de uz personal, nu cad sub incidenta alin.(3) art.90 din Codul fiscal si nu au obligatia de a retine la sursa de plata impozitul în marime de 5 %. De asemenea, mentionam ca, în conformitate cu art. 18 lit.o ) din Codul fiscal, venitul obtinut de o persoana fizica ca urmare a nerestituirii împrumutului acordat de catre lombard se considera venit impozabil si se include în venitul brut al persoanei date. Astfel, persoana fizica care a obtinut venitul mentionat, potrivit art.83 din Codul fiscal, nu mai tîrziu de 31 martie a anului urmator anului de gestiune, va fi obligata sa completeze si sa prezinte Declaratia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET08) cu indicarea sursei date de venit si achitarea, dupa caz a impozitului pe venit.

29.1.7.1.6.

Cum se va reține impozitul pe venit în cazul în care o persoană fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări:

-fiind angajat al entității?

-nefiind angajat al entității?

        Conform prevederilor art. 88 alin.(5) al Codului fiscal, în cazul în care o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform cotelor prevăzute la art.15 lit. a) al Codului fiscal.

        De asemenea, indiferent de faptul dacă persoana care prestează servicii şi/sau lucrări este angajat sau nu este angajat al entității, în ambele situații din venitul achitat persoanei fizice pentru serviciile acordate urmează să se calculeze contribuţiile de asigurări sociale în modul general stabilit de legislația în vigoare.

        În partea ce ține de prime de asigurări obligatorii de asistență medicală, menționăm că acestea urmează să se calculeze în modul general stabilit, cu excepția cazului în care persoana care prestează servicii și/sau lucrări, nefiind angajat al entității deja deține polița de asigurare medicală și prezintă documente confirmative privind achitarea acesteia pentru anul de gestiune.

Arhiva

În ce mărime entitatea urmează de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată pentru prestarea serviciilor de către persoana fizică ce nu desfăşoară activitatea de întreprinzător, dar care este angajat al acestei entităţi?
Conform prevederilor alin.(5) art. 88 din Codul fiscal, dacă o persoană fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform cotelor prevăzute la art.15 lit.a).
 De asemenea, din venitul achitat persoanei fizice menţionate pentru serviciile acordate urmează să se calculeze şi contribuţii de asigurări sociale, precum şi prime de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, în modul general stabilit de legislaţia în vigoare.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării de la data publicării.]

(în vigoare pînă la 13.01.2012) Conform prevederilor alin.(5) art. 88 din Codul fiscal dacă o persoană fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi prestează servicii posedă două sau mai multe caracteristici care îl definesc ca lucrător salariat, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozit, conform articolului dat. Potrivit explicaţiilor comune ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (nr. 24/3-4-201 şi nr. 03/1818 din 24.09.10), caracteristicile contractului de prestări de servicii, care califică serviciul prestat ca fiind în esenţă o muncă salariată, sunt următoarele: - autoritatea contractantă este cea care deţine autoritatea de conducere asupra persoanei cu care are încheiat un contract de prestări servicii; - autoritatea contractantă este împuternicită de a da persoanei fizice instrucţiuni în care manieră trebuie să fie efectuate lucrările; - autoritatea contractantă verifică locul şi lucrul care este efectuat de către persoana fizică la fiecare etapă a contractului; - autoritatea contractantă pune la dispoziţia persoanei fizice materiale şi utilajul necesar în vederea exercitării sarcinilor sale contractuale; - autoritatea contractantă determină numărul salariaţilor care efectuează muncă şi competenţele acestora în cadrul serviciului prestat de persoana fizică. Astfel, în cazul în care, persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi acordă entităţii servicii ce posedă două sau mai multe caracteristici care îl definesc în esenţă ca lucrător salariat, din veniturile achitate în folosul acesteia urmează de a se calcula impozit pe venit la sursa de plată potrivit prevederilor alin.(5) art. 88 din Codul fiscal. De asemenea, din venitul achitat persoanei fizice menţionate pentru serviciile acordate urmează să se calculeze şi contribuţii de asigurări sociale, precum şi prime de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, în modul general stabilit de legislaţia în vigoare.

29.1.7.1.7.

Urmează patronul de a reţine impozitul pe venit la achitarea angajatului compensaţiei pentru concediile anuale nefolosite?

        Conform art. 20 din Codul fiscal, sumele achitate sub formă de compensaţie pentru concediile anuale nefolosite de angajat, nu sînt specificate ca sursă de venit neimpozabilă, astfel potrivit art. 18 lit.o) din codul menţionat, acestea constituie sursă de venit impozabilă și se includ în venitul brut al angajatului/fostului angajat.

        La achitarea compensației menționate angajatului, reţinerea la sursa de plată a impozitului pe venit se va realiza în conformitate cu prevederile art. 88 din Codul fiscal şi a Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014. Arhiva [modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Hotărîrii Guvernului nr.697 din 22.08.2014(în vigoare la 01. 09. 2014)]

Arhiva

        Apare oare obligaţia privind reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată pentru angajator, în cazul acordării compensaţiei pentru concediile anuale nefolosite angajatului sau fostului angajat?

        Suma sub formă de compensaţie pentru concediile anuale nefolosite de angajat, nu este specificată ca sursă de venit neimpozabilă la art. 20 din Codul fiscal, astfel potrivit art. 18 lit.o) din Codul menţionat, aceasta constituie sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut al angajatului. Reţinerea la sursa de plată a impozitului pe venit se va realiza în conformitate cu prevederile art. 88 din Codul fiscal şi a Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 19.01.2010.

29.1.7.1.8. Urmează de a reţine impozit pe venit la sursa de plată din cheltuielile de închiriere, diurne pentru deplasarea salariaţilor sau persoanelor care îndeplinesc lucrări şi servicii în conformitate cu contractul (acordul) încheiat, pe teritoriul Republicii Moldova suportate peste plafoanele stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012?

        În conformitate cu prevederile pct.45 din Hotărârea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012, plata diurnelor salariaţilor delegaţi se efectuează conform normelor stabilite în anexa nr.2 la prezentul Regulament.

        Cheltuielile de locaţiune pe perioada delegării în interes de serviciu suportate de salariatul delegat peste plafoanele stabilite se restituie, la decizia conducătorului, în baza documentelor primare prezentate, cu atribuirea acestora la cheltuieli curente.

        Totodată, potrivit prevederilor pct.2 din Hotărârea nominalizată, Regulamentul reglementează cheltuielile entităţilor din Republica Moldova  pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în statele lor de personal sau a persoanelor care îndeplinesc lucrări şi servicii în conformitate cu contractul (acordul) încheiat, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.

        Prin urmare, diurnele achitate peste plafoanele stabilite prin Anexa nr.2 la Hotărârea dată, constituie sursele de venit impozabile cu impozitul pe venit, potrivit prevederilor art. 18 lit. o) din Codul fiscal, care se impozitează în modul general stabilit, conform cotelor stabilite prin art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

        În ceia ce priveşte, cheltuielile de cazare suportate de salariat pe perioada delegării în interes de serviciu, peste plafoanele stabilite, menţionăm că acestea se restituie la decizia conducătorului în baza documentelor justificative prezentate.

        De asemenea, potrivit punctului 21 din Hotărârea nominalizată, în cazul în care nu sînt prezentate documentele primare a cheltuielilor de locaţiune, aceste cheltuieli se compensează salariatului la delegarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei.

        Astfel, în cazul în care lipsesc documentele ce ar confirma cheltuielile aferent închirierii locuinţei, cheltuielile peste plafoanele stabilite la Hotărârea dată, urmează a fi impozitate în modul general stabilit de legislaţia fiscală.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23.12.2011(publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012), în vigoare aprobării de la data publicării.]

Arhiva

(în vigoare pînă la 13.01.2012) 29.1.7.35 Urmează de a reţine impozit pe venit la sursa de plată din cheltuielile de închiriere, diurne pentru deplasarea salariaţilor sau persoanelor care îndeplinesc lucrări şi servicii în conformitate cu contractul (acordul) încheiat, pe teritoriul Republicii Moldova suportate peste plafoanele stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 836 din 24.06.2002?

        În conformitate cu prevederile pct.46 din Hotărârea Guvernului nr. 836 din 24.06.2002, plata diurnelor salariaţilor delegaţi se efectuează conform normelor stabilite în anexa nr.2 la hotărârea dată. Cheltuielile de cazare pe perioada delegării în interes de serviciu, suportate de salariatul delegat peste plafoanele stabilite, se restituie la decizia conducătorului în baza documentelor justificative prezentate, atribuind cheltuielile efectuate la cheltuielile generale de activitate. Totodată, potrivit prevederilor pct.2 din Hotărârea nominalizată, Regulamentul reglementează cheltuielile întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor Republicii Moldova (în continuare – întreprindere) pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în ştatele lor de personal sau persoanelor care îndeplinesc lucrări şi servicii în conformitate cu contractul (acordul) încheiat, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei. Prin urmare, diurnele achitate peste plafoanele stabilite prin Anexa nr.2 la Hotărârea dată, constituie sursele de venit impozabile cu impozitul pe venit, potrivit prevederilor art. 18 lit. o) din Codul fiscal, care se impozitează în modul general stabilit, conform cotelor stabilite prin art. 15 lit. a) din Codul fiscal. În ceia ce priveşte, cheltuielile de cazare suportate de salariat pe perioada delegării în interes de serviciu, peste plafoanele stabilite, menţionăm că acestea se restituie la decizia conducătorului în baza documentelor justificative prezentate. De asemenea, potrivit punctului 22 din Hotărârea nominalizată, în cazul în care nu sunt prezentate documentele ce ar confirma cheltuielile efectuate la închirierea locuinţei, aceste cheltuieli se compensează salariatului la delegarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei. Astfel, în cazul în care lipsesc documentele ce ar confirma cheltuielile aferent închirierii locuinţei, cheltuielile peste plafoanele stabilite la Hotărârea dată, urmează a fi impozitate în modul general stabilit de legislaţia fiscală.

29.1.7.1.9. .

.

Arhiva

        Care este modul de impozitare a veniturilor obținute de persoana fizică, ce nu este angajat al entității, dar în baza contractului prestează servicii și/sau lucrări?

        Conform art.88 alin.(5) din Codul fiscal, dacă o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător prestează servicii și/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reține impozitul conform cotelor prevăzute la art. 15 lit. a) din Codul fiscal

29.1.7.1.10. Urmează oare de a fi reținut la sursa de plata impozitul pe venit în cazul acordării în folosul angajaților și a persoanelor angajate prin cumul a primelor în formă monetară, precum și primelor în formă nemonetară de ziua profesională a entității?

        În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

        Totodată, potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, dacă o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform cotelor prevăzute la art.15 lit.a).

        De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit. c) din Codul fiscal, primele și alte retribuții similare care se includ în venitul brut, constituie sursele de venit impozabile.

        Astfel, în cazul acordării de ziua profesională a primelor în formă monetară, precum și primelor în formă nemonetară în folosul angajaților și persoanelor angajate prin cumul, primele date urmează a fi impozitate în modul general stabilit, potrivit prevederilor art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 309-320 din 17.08.2018), în vigoare din 01.10.2018]

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

        Totodată, potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, dacă o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform cotelor prevăzute la art.15 lit.a).

        De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit. c) din Codul fiscal, primele și alte retribuții similare care se includ în venitul brut, constituie sursele de venit impozabile. În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, suma totala a impozitului pe venit se determină pentru persoanele fizice, în mărime de 7% din venitul anual impozabil şi 18% din venitul anual impozabil, stabilit la articolul dat.  

        Astfel, în cazul acordării de ziua profesională a primelor în formă monetară, precum și primelor în formă nemonetară în folosul angajaților și persoanelor angajate prin cumul, primele date urmează a fi impozitate în modul general stabilit, potrivit prevederilor art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

29.1.7.1.11.

Urmează oare de a fi reținut la sursa de plată impozitul pe venit în cazul acordării în folosul angajaților și a persoanelor terțe a premiilor în formă monetară, precum și premiilor în formă nemonetară în cadrul concursurilor raionale?

        În conformitate cu prevederile art. 20 lit. u) din Codul fiscal, premiile elevilor şi profesorilor animatori acordate, în mărimi stabilite în actele normative în vigoare, pentru performanțele obținute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor raionale, orășenești, municipale, zonale, republicane, regionale şi internaționale, se consideră ca surse de venit neimpozabile, care nu se includ în venitul brut.

        Astfel, ținând cont de prevederile legislației fiscale, premiile acordate în folosul elevilor şi profesorilor animatori, în mărimi stabilite în actele normative în vigoare, pentru performanțele obținute în cadrul olimpiadelor şi concursurilor raionale, orășenești, municipale, zonale, republicane, regionale şi internaționale cad sub incidența prevederilor art. 20 lit. u) din Codul fiscal, în celelalte cazuri, premiile urmează a fi impozitate în modul general stabilit, de legislația fiscală.

29.1.7.1.12. Urmează oare de a fi reținut la sursa de plată impozitul pe venit în cazul achitării în folosul angajaților a remunerațiilor pentru jurizare în cadrul concursurilor raionale?

        În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

        Totodată, potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, dacă o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform cotelor prevăzute la art.15 lit.a) din Codul fiscal.

        Astfel, în cazul achitării în folosul angajaților și a persoanelor angajate prin cumul a remunerațiilor pentru jurizare în cadrul concursurilor raionale, plățile date urmează a fi impozitate în modul general stabilit, potrivit prevederilor art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 309-320 din 17.08.2018), în vigoare din 01.10.2018]

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

        Totodată, potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, dacă o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform cotelor prevăzute la art.15 lit.a).

        De asemenea, potrivit prevederilor art.18 lit. o) din Codul fiscal, alte venituri care nu au fost specificate la literele menționate, se includ în venitul brut și constituie sursele de venit impozabile. În conformitate cu prevederile art. 15 lit. a) din Codul fiscal, suma totala a impozitului pe venit se determină pentru persoanele fizice, în mărime de 7% din venitul anual impozabil şi 18% din venitul anual impozabil, stabilit la articolul dat.

        Astfel, în cazul achitării în folosul angajaților și a persoanelor angajate prin cumul a remunerațiilor pentru jurizare în cadrul concursurilor raionale, plățile date urmează a fi impozitate în modul general stabilit, potrivit prevederilor art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

29.1.7.1.13. întrebarea este transferată la nr. 36.1.1.6.

Arhiva

        Urmează oare de a fi calculate prime de asigurare obligatorie de asistență medicală în cazul acordării premiilor în formă monetară, sau în formă nemonetară în folosul persoanelor angajate, persoanelor terțe în legătură cu ziua profesională a entității și cu ocazia desfășurării concursului raional?

        În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medical nr. 1593-XV din 26.12.2002, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.1 se calculează în funcţie de contribuţia procentuală la salariu şi la alte recompense, pînă la deducerea (reţinerea) impozitelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de legislaţie.

        De asemenea, potrivit prevederilor art. 3 din Legea nominalizată, noțiunea de alte recompense, constituie orice altă sumă decît salariul, plătită de angajator în folosul angajatului său, precum şi alte drepturi şi venituri plătite persoanelor fizice, cu excepţia drepturilor şi veniturilor, prevăzute la anexa nr.3, la care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

        Totodată, potrivit prevederilor pct.11 din Anexa nr. 3 ”Tipurile drepturilor şi veniturilor la care nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”, sumele ce se constituie din valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de angajaţi sau de foştii angajaţi la principalul loc de muncă, precum şi sumele ce se constituie din valoarea premiilor în obiecte şi a recompenselor băneşti primite la concursuri şi competiţii, constituie tipuri de drepturi și venituri din care nu se calculează primele nominalizate.

        Prin urmare, ținând cont de prevederile legislației în vigoare din primele acordate în formă monetară în folosul persoanelor angajate la principalul loc de muncă în legătură cu ziua profesională a entității, precum și din primele acordate în formă monetară și în formă nemonetară în folosul persoanelor angajate la principalul loc de muncă primite la concursuri și competiții, nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, în celelalte cazuri, acestea constituie baza de calcul pentru primele menționate.

29.1.7.1.14. întrebarea este transferată la nr. 36.1.1.7.

Arhiva

        Urmează oare de a fi calculate prime de asigurare obligatorie de asistență medicală în cazul achitării remunerațiilor în folosul persoanelor angajate, persoanelor terțe pentru jurizare în cadrul concursurilor raionale?

        În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.1 se calculează în funcţie de contribuţia procentuală la salariu şi la alte recompense, pînă la deducerea (reţinerea) impozitelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de legislaţie.

        De asemenea, potrivit prevederilor art. 3 din Legea nominalizată, noțiunea de alte recompense, constituie orice altă sumă decît salariul, plătită de angajator în folosul angajatului său, precum şi alte drepturi şi venituri plătite persoanelor fizice, cu excepţia drepturilor şi veniturilor, prevăzute la anexa nr.3, la care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

        Astfel, în cazul achitării remunerațiilor în folosul persoanelor angajate, persoanelor terțe pentru jurizare în cadrul concursurilor raionale, menționăm că plățile date nu cad sub incidența drepturilor şi veniturilor, din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, prin urmare acestea constituie baza de calcul.

29.1.7.1.15.

Apare oare obligația de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată aferent veniturilor îndreptate spre achitare fondatorului întreprinderii individuale din veniturile obținute în urma activității desfășurate, după impozitare?

        Potrivit art. 5 pct. 3) din Codul fiscal, întreprinzător individual este persoana fizică, înregistrată în modul stabilit, care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a constitui o persoană juridică.

        Regimul fiscal aferent plăţilor efectuate în favoarea persoanelor fizice, în funcţie de tipul acestora, este reglementat de Capitolul 15 din Codul fiscal.

        Prin urmare, ţinînd cont de faptul că întreprinzătorul individual este calificat ca persoană fizică, precum şi că legislaţia fiscală nu conţine reglementări în partea ce ţine de regimul fiscal al plăţilor efectuate subiectului ce desfășoară activitate de întreprinzător într-o astfel de formă organizatorico-juridică, careva obligaţii fiscale aferente impozitului pe venit la sursa de plată, pentru cazul dat nu survin.

29.1.7.1.16.

Care este modalitatea de calcul a impozitului pe venit ce urmează a fi reținut la efectuarea ultimei plăţi înainte de ieșirea în concediu de maternitate?

        În conformitate cu pct.48 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014, la efectuarea ultimei plăţi impozabile (salariu, premiu etc.) către angajata care pleacă în concediu de maternitate (graviditate şi naştere), reţinerea impozitului pe venit se efectuează cu acordarea scutirilor solicitate: 

        1) dacă persoana se consideră angajat de la începutul anului fiscal – pentru 12 luni; 

        2) dacă persoana s-a angajat pe parcursul anului fiscal – pentru numărul de luni pe perioada cărora se considera angajat, începînd cu luna următoare celei în care acesta s-a angajat şi a depus cererea privind acordarea scutirilor şi pînă la sfîrşitul anului fiscal. 

        În cazul în care persoana respectivă revine la serviciu în anul fiscal în care au fost achitate plăţile pentru concediul de maternitate, impozitul pe venit din plăţile achitate ulterior se reține ținând cont de scutirile acordate la achitarea plăţilor pentru concediul de maternitate. 

        Dacă persoana, care se află în concediu de maternitate, îşi retrage cererea privind acordarea scutirilor pînă la sfîrşitul anului fiscal, patronul trebuie să efectueze recalculul impozitului pe venit reţinut, acordînd persoanei respective numai suma scutirii la care ea are dreptul de facto.

29.1.7.1.17. .

Arhiva

        Sunt în drept persoanele, care acordă servicii unui agent economic, în baza unui contract de prestări servicii, să solicite angajatorului să rețină din plăţile achitate în folosul acestuia impozitul pe venit la cota maximă?

        Conform prevederilor art. 88 alin. (6) din Codul fiscal și pct.37 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014, persoanele fizice, care nu practică activitate de întreprinzător și prestează servicii și/sau lucrări au dreptul să solicite ca patronul să reţină din plăţile achitate în folosul acestora impozitul la cota maximă stabilită la art.15 lit.a) din Codul fiscal. Această cerinţă trebuie să fie confirmată prin cererea persoanelor fizice menționate înaintată patronului în formă arbitrară, în care se va solicita reținerea impozitului pe venit la cota maximă.

29.1.7.1.18.

Cum se va reține impozitul pe venit din plățile efectuate persoanei fizice în cazul în care acesta este angajat pe o durată determinată (temporar)?

        În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014. 

         Astfel, indiferent de faptul că persoana fizică este angajată permanent sau pe o durată determinată de timp, față de venitul achitat de către patron se va aplica regimul de impozitate cu impozitul pe venit în modul general stabilit.

29.1.7.1.19.

Care sunt actele necesare pentru a obține certificatul de rezidență (Forma 1- DTA17)?

        În conformitate cu prevederile pct. 21 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formularelor-tip ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017, certificatul de rezidență (Forma 1-DTA17) se eliberează pentru fiecare categorie de contribuabili, după cum urmează:

        1. Pentru persoanele juridice şi întreprinderile cu statut de persoană fizică, care desfășoară activitate de întreprinzător:

         a)Cererea de eliberare a Certificatului de rezidență (Forma CCR17);

         b)Copia contractului/documentului care atestă obţinerea venitului în/din statul străin, cu traducere în limba de stat, cu excepţia contractelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză, pentru perioada fiscală în care se solicită certificatul de rezidenţă.

       2. Pentru persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova:

         a) Cererea de eliberare a Certificatului de rezidență (Forma CCR17);

       b) Copia buletinului de identitate sau a oricărui alt document care atestă identitatea şi domiciliul persoanei fizice;

        c) Copia contractului/documentului care atestă obţinerea venitului în/din statul străin sau copia invitaţiei la muncă, sau confirmarea eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică, tradusă în limba de stat de către traducători autorizaţi, conform modului stabilit în Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008, cu excepţia contractelor întocmite în limba engleză sau în limba rusă, pentru perioada fiscală pentru care se solicită certificatul de rezidenţă;

        d) Copia extrasului din registrul acţionarilor şi extrasul din procesul-verbal al şedinţei acţionarilor, iar în cazul societăţilor cu răspundere limitată – copia extrasului din procesul-verbal al şedinţei fondatorilor, în cazul primirii dividendelor.

        3. Persoane fizice cetățeni străini sau apatrizi care se află în Republica Moldova o perioadă sau perioade ce depășesc în total 183 de zile:

         a) Cererea de eliberare a Certificatului de rezidență (Forma CCR17);

      b) Copia paşaportului persoanei fizice cetăţean străin sau a paşaportului apatridului ori copia permisului de şedere (provizoriu) sau copia buletinului de identitate;

       c) Documentul în original, eliberat de Poliţia de Frontieră, despre intrările şi ieşirile în/din Republica Moldova pentru anul fiscal respectiv;

        d) Copia contractului/documentului care atestă obţinerea venitului în/din statul străin sau copia invitaţiei la muncă, sau confirmarea eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică, tradusă în limba de stat de către traducători autorizaţi, conform modului stabilit în Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008, cu excepţia contractelor întocmite în limba engleză sau în limba rusă, pentru perioada fiscală pentru care se solicită certificatul de rezidenţă.

         Suplimentar se va consulta rubrica „Certificate de rezidenţă".

Arhiva

        Care sunt actele necesare pentru a obține certificatul de rezidență (forma 1 DTA-13)?

         În conformitate cu prevederile pct. 13 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formelor tipizate ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenți în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 101 din 5 februarie 2013, certificatul de rezidență (forma 1-DTA-13) se eliberează pentru fiecare categorie de contribuabili, după cum urmează: 

 1) Pentru persoanele juridice şi întreprinderile cu statut de persoană fizică, care desfășoară activitate de întreprinzător sau activitate profesională: 

 a) cererea de solicitare a Certificatului de rezidență, conform Formei CCR15;

 b) copia contractului care atestă obținerea venitului în/din statul străin, cu traducere în limba de stat, cu excepţia contractelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză, pentru perioada fiscală în care se solicită certificatul de rezidenţă; 

 2) Pentru persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova: 

 a) cererea de solicitare a Certificatului de rezidență, conform Formei CCR15;

 b) copia buletinului de identitate sau a oricărui alt document care atestă identitatea şi domiciliul persoanei fizice; 

 c) copia contractului care atestă obţinerea venitului în/din statul străin sau copia invitaţiei la muncă, sau confirmarea eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică, traduse în limba de stat de către traducători autorizaţi, conform modului stabilit în Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008, cu legalizarea semnăturii traducătorului de către notar, cu excepţia contractelor întocmite în limba engleză sau în limba rusă, pentru perioada fiscală pentru care se solicită certificatul de rezidenţă; 

 3) Persoane fizice cetățeni străini sau apatrizi care se află în Republica Moldova o perioadă sau perioade ce depășesc în total 183 de zile: 

 a) cererea de solicitare a Certificatului de rezidență, conform Formei CCR15;

 b) copia paşaportului persoanei fizice cetăţean străin sau a paşaportului apatridului ori copia permisului de şedere (provizoriu) sau copia buletinului de identitate; 

 c) documentul în original, eliberat de Poliţia de Frontieră, despre intrările şi ieşirile în/din Republica Moldova pentru anul fiscal respectiv, care atestă prezenţa persoanei fizice cetăţean străin sau apatrid în Republica Moldova pentru o perioadă sau perioade ce depăşesc în total 183 de zile; 

 d) copia contractului care atestă obţinerea venitului în/din statul străin sau copia invitaţiei la muncă, sau confirmarea eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică, traduse în limba de stat de către traducători autorizaţi, conform modului stabilit în Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008, cu legalizarea semnăturii traducătorului de către notar, cu excepţia contractelor întocmite în limba engleză sau în limba rusă, pentru perioada fiscală pentru care se solicită certificatul de rezidenţă. 

 Suplimentar se va consulta rubrica certificate de rezidenţă.

        Care sunt actele necesare pentru a obține certificatul de rezidență (forma 1 DTA-13)?  

        În conformitate cu prevederile pct. 13 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formelor tipizate ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenți în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 101 din 5 februarie 2013, certificatul de rezidență (forma 1DTA-13) se eliberează pentru fiecare categorie de contribuabili, după cum urmează: 

        a) Pentru persoanele juridice şi întreprinderile cu statut de persoană fizică, care desfășoară activitate de întreprinzător sau activitate profesională: 

        1) cererea de solicitare a Certificatului de rezidență (forma 1DTA-13), în formă liberă sau conform modelului ce poate fi solicitat din anticamera IFS teritorial, ori poate fi folosit modelul plasat la rubrica Certificate de rezidență; 

        2) copia certificatului de înregistrare a întreprinderii sau extrasul din Registrul de Stat privind înregistrarea provizorie pentru anul fiscal (calendaristic), pentru care se solicită atestarea rezidenței, eliberat de Camera Înregistrării de Stat; 

        3) copia contractului care atestă obținerea venitului în statul străin, cu traducere în limba de stat, cu excepţia contractelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză; 

        b) Pentru persoanele fizice: 

        1) cererea de solicitare a Certificatului de rezidență (forma 1DTA-13), în formă liberă sau conform modelului care poate fi solicitat din anticamera IFS teritorial, ori poate fi folosit modelul plasat la rubrica Certificate de rezidență; 

        2) copia buletinului de identitate sau a oricărui alt document care atestă identitatea şi domiciliul persoanei fizice; 

        3) copia contractului care atestă obținerea venitului în statul străin sau copia invitației la muncă, sau confirmarea eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică, cu traducere, după caz, în limba de stat, cu excepţia contractelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză. 

        c) Persoane fizice cetățeni străini sau apatrizi care se află în Republica Moldova o perioadă sau perioade ce depășesc în total 183 de zile: 

        1) cererea de solicitare a Certificatului de rezidență (forma 1DTA-13), în formă liberă sau conform modelului care poate fi solicitat din anticamera IFS teritorial, ori poate fi folosit modelul plasat la rubrica Certificate de rezidență; 

        2) copia pașaportului persoanei fizice – cetățean străin sau apatrid; 

        3) documentul în original de la Poliția de Frontieră despre intrările şi ieșirile în/din Republica Moldova pentru anul fiscal dat care atestă prezența persoanei fizice – cetățean străin sau apatrid în Republica Moldova pentru o perioadă sau perioade ce depășesc în total 183 de zile. 

        4) copia contractului care atestă obținerea venitului în statul străin sau copia invitației la muncă, sau confirmarea eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică, cu traducere, după caz, în limba de stat, cu excepţia contractelor întocmite în limba rusă şi în limba engleză.

29.1.7.1.20.

Unde se depun documentele pentru primirea Certificatului de rezidență (Forma 1-DTA17)?

        În temeiul Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 5 din 1 aprilie 2017, cererea pentru primirea Certificatului de rezidență (Forma 1-DTA17) însoțită de pachetul de documente se depune la direcțiile deservire fiscală în raza de deservire a contribuabilului sau la Direcția generală administrarea contribuabili mari, după caz.

Arhiva

        Unde se depun documentele pentru primirea Certificatului de rezidență (forma 1DTA-13)?

         În temeiul Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 230 din 20 martie 2015, cererea pentru primirea Certificatului de rezidență (forma 1DTA-13) însoțite de pachetul de documente se depune la Inspectoratele Fiscale de Stat teritoriale în raza de deservire sau Direcția generală administrarea marilor contribuabili, după caz.

29.1.7.1.21.

În cît timp se eliberează certificatul de rezidență (forma 1-DTA17)?

        În conformitate cu prevederile pct. 19 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formularelor-tip ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenții Republicii Moldova, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017, Certificatul de rezidență (Forma 1-DTA17) se eliberează solicitantului în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

Arhiva

        În cît timp se eliberează certificatul de rezidență (forma 1DTA-13)?

       În conformitate cu prevederile pct. 11 din Instrucțiunea cu privire la modul de completare a formelor tipizate ce atestă rezidența și impozitul pe venit achitat de către nerezidenți în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 101 din 5 februarie 2013, certificatul de rezidență (forma 1DTA-13) se eliberează solicitantului în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.

29.1.7.1.22.

În ce cazuri Serviciul Fiscal de Stat este în drept să refuse eliberarea certificatului de rezidență (forma 1-DTA17)?

        Potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr.50 din 15 martie 2017, certificatul de rezidenţă (Forma 1-DTA17) se utilizează de către solicitanți - persoane fizice şi persoane juridice, pentru a confirma rezidenţa pe teritoriul Republicii Moldova în scopul beneficierii de prevederile Convenţiilor (Acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între Republica Moldova şi alte state. 

        Atestarea rezidenţei solicitantului se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat în baza cererii conform Formei CCR17, depuse de către solicitant, la care se anexează documentele specificate la pct.21 din Anexa nr.7 a Ordinului menționat.

        Astfel, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să refuze solicitantului eliberarea certificatului de rezidența. în cazul lipsei Acordului/Convenției pentru evitarea dublei impuneri între state sau neprezentării setului complet de documente.

Arhiva

        În ce cazuri organul fiscal este în drept de a refuza în eliberarea certificatului de rezidență (forma 1DTA-13)?  

        Organul fiscal este în drept să refuze eliberarea certificatului de rezidenţă, în cazul în care contribuabilul nu a completat corect cererea de solicitare a certificatului de rezidenţă, sau nu a prezentat întregul pachet de documente necesare.

        În ce cazuri organul fiscal este în drept de a refuza în eliberarea certificatului de rezidență (forma 1DTA-13)?  

        Organul fiscal este în drept să refuze eliberarea certificatului de rezidenţă (forma 1DTA-13), în cazul în care contribuabilul are restanțe faţă de bugetul public național, nu îndeplinește condițiile de atestare a rezidenței sau nu sînt prezentate documentele specificate la pct. 13 din anexa 6 a Hotărârii Guvernului сu privire la aprobarea formelor tipizate ce atestă rezidența şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova nr.101 din 05.02.2013.

29.1.7.1.23.

Se va reține impozitul pe venit la sursa de plată, în cazul în care entitatea a acordat fondatorului său un împrumut fără dobîndă?

        În conformitate cu prevederile art.19 lit.d) din Codul fiscal, facilitățile impozabile acordate de patron includ suma dobînzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata medie ponderată (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la creditele acordate cu scadenţa ce depăşeşte 12 luni – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele la termen – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul de acordare al acestora. Prevederile prezentei litere nu se aplică creditelor acordate de bănci angajaţilor acestora în condiţiile generale ale pieţei. 

        Statistica ratelor medii ponderate pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md. 

        Este de menționat că Codul fiscal nu prevede anumite criterii de diferențiere a ratei în dependență de scopul sau valuta acordată, ci doar stabilește rata în funcție de termenul de acordare a împrumutului. 

        Respectiv, pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani se va utiliza rata general a dobânzii aplicată la creditele acordate cu scadența ce depășește 12 luni, iar pentru împrumuturile pe un termen de peste 5 ani – rata general a dobânzii la creditele la termen, stabilite de Banca Națională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune. 

        Astfel, la acordarea împrumutului fără dobîndă fondatorului întreprinderii, care este și angajatul acesteia, suma dobînzii determinată conform prevederilor art.19 lit.d) din Codul fiscal, se consideră facilitate impozabilă acordată de patron, calculînd impozitul pe venit reținut la sursa de plată, cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal. 

        Respectiv, suma facilității impozabile calculate, urmează a fi inclusă în Fișa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi a altor plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (anexa nr.8 la Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.14), cu reflectarea acesteia în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) la codul 11 – codul sursei de venit SAL. 

         În cazul, în care împrumutul fără dobîndă a fost acordat fondatorului - persoană fizică care nu este angajată a întreprinderii, prevederile art.19 lit.d) din Codul fiscal nu se vor aplica.

Arhiva

        Se va reține impozitul pe venit la sursa de plată, în cazul în care entitatea a acordat fondatorului său un împrumut fără dobindă?  

        În conformitate cu prevederile art.19 lit.d) din Codul fiscal, facilitățile impozabile acordate de patron includ suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare.

        Statistica ratelor de bază pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md.

        Astfel, la acordarea împrumutului fără dobîndă fondatorului întreprinderii, care este și angajatul acesteia, suma dobînzii determinată conform prevederilor art.19 lit.d) din Codul fiscal, se consideră facilitate impozabilă acordată de patron, calculînd impozitul pe venit reținut la sursa de plată, cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

        Respectiv, suma facilității impozabile calculate, urmează a fi inclusă în Fișa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi a altor plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (anexa nr.8 la Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.14), cu reflectarea acesteia în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) la codul 11 – codul sursei de venit SAL.

        În cazul, în care împrumutul fără dobîndă a fost acordat fondatorului - persoană terță, care nu este angajat al întreprinderii, prevederile art.19 lit.d) din Codul fiscal nu se vor aplica.


(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017)

        În conformitate cu prevederile art.19 lit.d) din Codul fiscal, facilitățile impozabile acordate de patron includ suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare.

        Statistica ratelor de bază pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md.

        Astfel, la acordarea împrumutului fără dobîndă fondatorului întreprinderii, care este și angajatul acesteia, suma dobînzii determinată conform prevederilor art.19 lit.d) din Codul fiscal, se consideră facilitate impozabilă acordată de patron, calculînd impozitul pe venit reținut la sursa de plată, cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

        Respectiv, suma facilității impozabile calculate, urmează a fi inclusă în Fișa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi a altor plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (anexa nr.8 la Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.14), cu reflectarea acesteia în Darea de seama privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV 14) la codul 11 – codul sursei de venit SAL.

        În cazul, în care împrumutul fără dobîndă a fost acordat fondatorului - persoană terță, care nu este angajat al întreprinderii, prevederile art.19 lit.d) din Codul fiscal nu se vor aplica.

         În conformitate cu prevederile art.19 lit.d) din Codul fiscal, facilitățile impozabile acordate de patron includ suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare. 

 Statistica ratelor de bază pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md. 

 Astfel, la acordarea împrumutului fără dobîndă fondatorului întreprinderii, care este și angajatul acesteia (cu excepția cazului în care fondatorul este și conducătorul entității, ținînd cont de prevederile art.666 (1) din Codul Civil), suma dobînzii determinată conform prevederilor art.19 lit.d) din Codul fiscal, se consideră facilitate impozabilă acordată de patron, calculînd impozitul pe venit reținut la sursa de plată, cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal. 

 Respectiv, suma facilității impozabile calculate, urmează a fi inclusă în Fișa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi a altor plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (anexa nr.8 la Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.14), cu reflectarea acesteia în Darea de seama privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (forma IRV 14) la codul 11 – codul sursei de venit SAL. 

 În cazul, în care împrumutul fără dobîndă a fost acordat fondatorului - persoană terță, care nu este angajat al întreprinderii, prevederile art.19 lit.d) din Codul fiscal nu se vor aplica.

29.1.7.1.24.

Misiunile diplomatice au obligația de a reține impozitului pe venit la sursa de plată din plățile, efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, altele decât salariul și cu excepția plăților de la transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, usufruct) a proprietății imobiliare?

        În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul.

        Totodată, potrivit art. 90 alin. (1) din Codul Fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101 şi 102, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18.

        În acest context, relatăm că misiunile diplomatice cad sub incidența prevederilor art.90 alin. (1) din Codul fiscal, dat fiind faptul că funcțiile misiunii diplomatice constă în reprezentarea statului acreditant în statul acreditar care este organ permanent pentru relații externe. Prin urmare, misiunile diplomatice au obligația de a reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.90 alin. (1) din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul. 

        Totodată, potrivit art. 90 alin. (1) din Codul Fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică, reţine, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap.101, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18. 

        În acest context, relatăm că misiunile diplomatice cad sub incidența prevederilor art.90 alin. (1) din Codul fiscal, dat fiind faptul că funcțiile misiunii diplomatice constă în reprezentarea statului acreditant în statul acreditar care este organ permanent pentru relații externe. 

        Respectiv, conform art. 88 alin. (1) din Codul Fiscal, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform Hotărîrii Guvernului nr.697 din 22.08.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări. 

        Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. 

        Prin urmare, în cazul în care în cadrul misiunilor diplomatice activează cetățeni ai Republicii Moldova, venitul acestora urmează a fi supus impunerii fiscale potrivit cotelor stabilite de Codul fiscal, cu dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.

 În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal (în continuare - CF), obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul. 
 Totodată, potrivit art. 90 din CF, obligația de reținere a impozitului pe venit pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice este stabilită pentru orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică. 
 În acest context, relatăm că misiunile diplomatice cad sub incidența prevederilor art.90 din Codul fiscal, dat fiind faptul că funcțiile misiunii diplomatice constă în reprezentarea statului acreditant în statul acreditar care este organ permanent pentru relații externe. 
 Respectiv, conform art.88 din CF, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform Hotărîrii Guvernului nr.697 din 22.08.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări. 
 Prin urmare, în cazul în care în cadrul misiunilor diplomatice activează cetățeni ai Republicii Moldova, venitul acestora urmează a fi supus impunerii fiscale potrivit cotelor stabilite de Codul fiscal, cu dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.

 În conformitate cu prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal (în continuare - CF), obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul. 
 Totodată, potrivit art. 90 din CF, obligația de reținere a impozitului pe venit pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice este stabilită pentru orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică. 
 În acest context, relatăm că misiunile diplomatice cad sub incidența prevederilor art.90 din Codul fiscal, dat fiind faptul că funcțiile misiunii diplomatice constă în reprezentarea statului acreditant în statul acreditar care este organ permanent pentru relații externe. 
 Respectiv, conform art.88 din CF, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform Hotărîrii Guvernului nr.697 din 22.08.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări. 
 Prin urmare, în cazul în care în cadrul misiunilor diplomatice activează cetățeni ai Republicii Moldova, venitul acestora urmează a fi supus impunerii fiscale potrivit cotelor stabilite de Codul fiscal, cu dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.

29.1.7.1.25.

Misiunile diplomatice statelorstrăine, acreditate în RepublicaMoldova au obligația de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată dinplățile sub formă de salariu și/sau pentru prestarea serviciilor și/sau lucrări,efectuate în favoarea persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova?

        În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii se consideră venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente - cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția deducerilor și scutirilor la care acestea au dreptul. 

        Respectiv, conform art. 88 din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform Hotărîrii Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări. 

        Trebuie de menţionat, că conform art. 20 lit.n) din Codul fiscal veniturile misiunilor diplomatice şi altor misiuni asimilate lor, organizaţiilor statelor străine, organizaţiilor internaţionale şi personalului acestora, prevăzute la art.54 sunt neimpozabile. 

        Prin urmare, în cazul în care în cadrul misiunilor diplomatice activează cetățeni ai Republicii Moldova, venitul acestora urmează a fi supus impunerii fiscale potrivit cotelor stabilite de Codul fiscal, cu dreptul la deduceri și/sau scutiri aferente acestor venituri.

Arhiva

 În conformitate cu prevederile art.90 din Codul fiscal, obligația de reținere a impozitului pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în favoarea persoanelor fizice este stabilită pentru orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică. 
 Potrivit art.901 alin.(3) din CF, persoanele specificate la art.90 din CF reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietății mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 
 În acest context, relatăm că misiunile diplomatice cad sub incidența prevederilor art.90 din Codul fiscal, dat fiind faptul că funcțiile misiunii diplomatice constă în reprezentarea statului acreditant în statul acreditar care este organ permanent pentru relații externe. 
 Astfel, în cazul în care persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova transmit în locațiune misiunilor diplomatice bunuri imobile, acestea au obligația de a reţine un impozit pe venit din sumele îndreptate spre achitare în mărimea stabilită în articolul 901 din CF.

29.1.7.1.26. Care este modul de reţinere la sursa de plată a impozitului pe venit din veniturile aferente contractului de prestări servicii?

        În conformitate cu prevederile art. 88 alin.(5) din Codul fiscal, veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a).

        Menţionăm de asemenea că, potrivit prevederilor alin.(1) al aceluiaşi articol, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

        Modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit reţinut din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări în conformitate cu prevederile Codului fiscal, se reglementează prin Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014.

        Conform pct.3 subpct.2) din Regulamentul menţionat, obiect al impunerii pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care prestează servicii şi/sau efectuează lucrări constituie venitul în formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare de către patron în folosul acestora pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor în baza convenţiilor civile, precum şi facilităţile acordate, exceptînd deducerile la care au dreptul acestea.

        Pct.50 al Regulamentului menţionat stabileşte că în cazul în care serviciile sînt prestate de către persoana fizică în baza unei convenţii civile, fără a fi încheiat cu angajatorul un contract individual de muncă, plăţile achitate acesteia se consideră plăţi salariale, din care se reţine impozitul pe venit conform art.88 din Codul fiscal şi cotei stabilite la art. 15 lit.a) din Codul fiscal.

        Astfel, la achitarea în folosul persoanei fizice pentru serviciile prestate, urmează să reţină un impozit în mărimea stabilită la art. 15 lit.a) din Codul fiscal. Reţinerea impozitului se va face din fiecare plată efectuată conform contractului civil încheiat.

        Această modalitate se aplică şi în cazul în care entitatea efectuează mai multe plăţi în aceeaşi lună, sau luni diferite. În cazul în care entitatea efectuează plăţi unei persoane contractante pe parcursul anului prin mai multe contracte civile reţinerea impozitului se efectuează cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit.a) din Codul fiscal separat pentru fiecare contract civil.”

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării pct.50 modificat prin HG nr.970 din 03.10.2018, în vigoare 01.10.2018, publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 377-383 art. 1017 din 05.10.2018)

Arhiva

        În conformitate cu prevederile art. 88 alin.(5) din Codul fiscalь veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a).

        Menţionăm de asemenea că, potrivit prevederilor alin.(1) al aceluiaşi articol, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

        Modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit reţinut din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări în conformitate cu prevederile Codului fiscal, se reglementează prin Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014.

        Conform pct.3 subpct.2) din Regulamentul menţionat, obiect al impunerii pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care prestează servicii şi/sau efectuează lucrări constituie venitul în formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare de către patron în folosul acestora pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor în baza convenţiilor civile, precum şi facilităţile acordate, exceptînd deducerile la care au dreptul acestea.

        Pct.50 al Regulamentului menţionat stabileşte că în cazul în care serviciile sînt prestate de către persoana fizică în baza unei convenţii civile, fără a fi încheiat cu angajatorul un contract individual de muncă, plăţile achitate acesteia se consideră plăţi salariale, din care se reţine impozitul pe venit conform art.88 din Codul fiscal şi cotelor stabilite la art. 15 lit.a) din Cod, fără a fi divizat la numărul de luni în care se achită pentru serviciile respective.

        Astfel, la achitarea în folosul persoanei fizice pentru serviciile prestate, urmează să reţină un impozit în mărimea stabilită la art. 15 lit.a) din Codul fiscal. Reţinerea impozitului se va face din fiecare plată efectuată conform contractului civil încheiat.

        Această modalitate se aplică şi în cazul în care entitatea efectuează mai multe plăţi în aceeaşi lună, sau luni diferite. În cazul în care entitatea efectuează plăţi unei persoane contractante pe parcursul anului prin mai multe contracte civile reţinerea impozitului se efectuează cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit.a) din Codul fiscal separat pentru fiecare contract civil.

        [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 309-320 din 17.08.2018), în vigoare din 01.10.2018]

        În conformitate cu prevederile art. 88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a). 

        Menţionăm de asemenea că, potrivit prevederilor alin.(1) al aceluiaşi articol, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. 

 Modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit reţinut din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări în conformitate cu prevederile Codului fiscal, se reglementează prin Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014. 

        Conform pct.3 subpct.2) din Regulamentul menţionat, obiect al impunerii pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care prestează servicii şi/sau efectuează lucrări constituie venitul în formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare de către patron în folosul acestora pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor în baza convenţiilor civile, precum şi facilităţile acordate, exceptînd deducerile la care au dreptul acestea. 

        Pct.50 al Regulamentului menţionat stabileşte că în cazul în care serviciile sînt prestate de către persoana fizică în baza unei convenţii civile, fără a fi încheiat cu angajatorul un contract individual de muncă, plăţile achitate acesteia se consideră plăţi salariale, din care se reţine impozitul pe venit conform art.88 din Codul fiscal şi cotelor stabilite la art. 15 lit.a) din Cod, fără a fi divizat la numărul de luni în care se achită pentru serviciile respective. 

        Astfel, entitatea la achitarea în folosul persoanei fizice pentru serviciile prestate reţine impozitul în mărime de 7% din suma care nu depăşeşte plafonul stabilit la art.15 lit. a) şi respectiv 18% din suma care depăşeşte valoarea menţionată. Reţinerea impozitului se va face din fiecare plată efectuată conform contractului civil încheiat. 

        Această modalitate se aplică şi în cazul în care entitatea efectuează mai multe plăţi în aceeaşi lună, sau luni diferite. În cazul în care entitatea efectuează plăţi unei persoane contractante pe parcursul anului prin mai multe contracte civile reţinerea impozitului se efectuează cu aplicarea cotelor stabilite la art. 15 lit.a) din Codul fiscal separat pentru fiecare contract civil.

29.1.7.1.27.

Cum se va calcula și reține impozitul pe venit din venitul de la acordarea împrumutului de către angajator angajatului în cazul lipsei veniturilor sub alte forme, pe parcursul anului fiscal de gestiune din motivul aflării salariatului în concediul de îngrijire a copilului sau din alte motive (concediu din cont propriu, concediu pentru sarcină și lăuzie etc.)?

        Conform prevederilor Regulamentului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, determinarea venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plată se efectuează prin metoda cumulativă, de la începutul anului fiscal sau, în cazurile în care angajatul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent, de la data angajării (pct. 38 din Regulament). 

        De asemenea, potrivit art. 19 lit. d) din Codul fiscal, în calitate de facilitate impozabilă acordată de patron se consideră și suma dobînzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata medie ponderată (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la creditele acordate cu scadenţa ce depăşeşte 12 luni – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele la termen – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul de acordare al acestora. Prevederile prezentei litere nu se aplică creditelor acordate de bănci angajaţilor acestora în condiţiile generale ale pieţei. 

        Statistica ratelor medii ponderate pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md. 

        Este de menționat că Codul fiscal nu prevede anumite criterii de diferențiere a ratei în dependență de scopul sau valuta acordată, ci doar stabilește rata în funcție de termenul de acordare a împrumutului. 

        Respectiv, pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani se va utiliza rata general a dobânzii aplicată la creditele acordate cu scadența ce depășește 12 luni, iar pentru împrumuturile pe un termen de peste 5 ani – rata general a dobânzii la creditele la termen, stabilite de Banca Națională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune. 

        Modul de determinare a dobînzii menționate este stabilit la pct.8 subpct.4 din Regulamentul menționat. 

        Prin urmare, din suma facilității determinate în cazul în care nu există plăți salariale achitate, impozitul pe venit se determină în modul general stabilit ținînd cont de scutirile la care are dreptul angajatul. 

         Dacă suma facilității acordate depășește cuantumul scutirii, impozitul calculat și achitat la buget de către angajator, se va reflecta ca creanță a angajatului față de entitate.

Arhiva

        Cum se va calcula și reține impozitul pe venit din venitul de la acordarea împrumutului de către angajator angajatului în cazul lipsei veniturilor sub alte forme, pe parcursul anului fiscal de gestiune din motivul aflării salariatului în concediul de îngrijire a copilului sau din alte motive (concediu din cont propriu, concediu pentru sarcină și lăuzie etc.)?  

        Conform prevederilor Regulamentului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, determinarea venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plată se efectuează prin metoda cumulativă, de la începutul anului fiscal sau, în cazurile în care angajatul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent, de la data angajării (pct. 38 din Regulament).

          De asemenea, potrivit art. 19 lit. d) din Codul fiscal, în calitate de facilitate impozabilă acordată de patron se consideră și suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare.

          Modul de determinare a dobînzii menționate este stabilit la pct.8 subpct.4 din Regulamentul menționat.

        Prin urmare, din suma facilității determinate în cazul în care nu există plăți salariale achitate, impozitul pe venit se determină în modul general stabilit ținînd cont de scutirile la care are dreptul angajatul.

        Dacă suma facilității acordate depășește cuantumul scutirii, impozitul calculat și achitat la buget de către angajator, se va reflecta ca creanță a angajatului față de entitate.

29.1.7.1.28.

Care este modul de impozitare cu impozitul pe venit a ajutorului material acordat angajaților?

        Potrivit prevederilor art. 14 alin.(1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice - angajaţi constituie venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron.

        De asemenea, menţionăm că conform alin. (1) art.88 din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

        Modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată din alte plăţi decât salariul este prevăzut în Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.

        Respectiv, potrivit p.6 din Regulamentul menționat, impozitul pe venit se reţine din veniturile angajaţilor calculate şi îndreptate spre achitare sub orice formă: salarii, sporuri la salariu, prime (inclusiv cu ocazia jubileelor, sărbătorilor etc.), recompense, onorarii, comisioane, ajutoare materiale şi alte achitări în folosul angajatului, cu excepţia surselor de venit calificate ca neimpozabile de legislaţia fiscală.

        Prin urmare, ajutorul material acordat angajaților (inclusiv și celor prin cumul) constituie sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit, aplicînd cotele stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal.

        Suma plăţii precum şi suma impozitului reţinut din aceasta se vor reflecta în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18) în rîndul (codul 11) – codul sursei de venit “SAL”, care se prezintă organului fiscal teritorial în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile.

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul prevederilor Ordinului Ministerului finanțelor nr.126 din 04.10.2017 (în vigoare 01.01.2018) publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-388 art. 1947 din 03.11.2017)

Arhiva

        Potrivit prevederilor art. 14 alin.(1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice - angajaţi constituie venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron. 

        De asemenea, menţionăm că conform alin. (1) art.88 din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. 

        Modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată din alte plăţi decât salariul este prevăzut în Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014. 

        Respectiv, potrivit p.6 din Regulamentul menționat, impozitul pe venit se reţine din veniturile angajaţilor calculate şi îndreptate spre achitare sub orice formă: salarii, sporuri la salariu, prime (inclusiv cu ocazia jubileelor, sărbătorilor etc.), recompense, onorarii, comisioane, ajutoare materiale şi alte achitări în folosul angajatului, cu excepţia surselor de venit calificate ca neimpozabile de legislaţia fiscală. 

        Prin urmare, ajutorul material acordat angajaților (inclusiv și celor prin cumul) constituie sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit, aplicînd cotele stabilite la art.15 lit.a) din Codul fiscal. 

        Suma plăţii precum şi suma impozitului reţinut din aceasta se vor reflecta în „Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta” (forma IRV14, în rîndul (codul 11) – codul sursei de venit “SAL”), anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, care se prezintă organului fiscal teritorial în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile.

29.1.7.1.29.

În cazul procurării de către angajator a unei foi de odihnă (turistice) pentru angajatul sau, urmează de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată?

        Potrivit art.19 lit.a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat, a plăţilor menţionate la art.24 alin.(20), precum şi a plăţilor aferente cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de Guvern.

        Totodată, conform p.4 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, patronul care plăteşte angajatului salariu (inclusiv prime şi facilităţi) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deducerile la care are dreptul acesta, să reţină din aceste plăţi şi să transfere la buget un impozit conform modului stabilit. 

        Astfel, patronul care procură angajatului foaie de odihnă (turistică), se consideră că a acordat facilitate impozabilă și respectiv urmează să calculeze și să reţină din suma achitată pentru această foaie, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deducerile la care are dreptul acesta, impozitul pe venit.

29.1.7.1.30.

Care este modul de reţinere la sursa de plată a impozitului pe venit din veniturile aferente salariului achitat de către angajator?

        Conform art.4 din Legea salarizării nr.847 din 14.02.2002, salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare.  

        Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii tarifare pentru muncitori şi salarii ale funcţiei pentru funcţionari, specialişti şi conducători pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit calificării, gradului de pregătire profesională şi competenţei salariatului, calităţii, gradului de răspundere pe care îl implică lucrările executate şi complexităţii lor. 

        Salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste normele stabilite, pentru muncă eficientă şi inventivitate şi pentru condiţii deosebite de muncă. El include adaosurile şi sporurile la salariul de bază, alte plăţi garantate şi premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, iar în unele cazuri prevăzute de legislaţie – şi luîndu-se în considerare vechimea în muncă.  

        Alte plăţi de stimulare şi compensare includ recompensele conform rezultatelor activităţii anuale, premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute de legislaţie care nu contravin acesteia. 

        Astfel, potrivit prevederilor art.88 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. 

        Modul de calculare, reţinere şi achitare la buget a impozitului pe venit reţinut din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări în conformitate cu prevederile Codului fiscal, se reglementează prin Regulamentul, aprobat de Hotărîrea Guvernului nr.697 din 22.08.2014.

29.1.7.1.31.

Urmează a se reține impozit pe venit din salariul angajatului decedat pe parcursul anului care se achită moștenitorului acestuia?

        Conform art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare. 

        Totodată, potrivit art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație sau de moștenire constituie venit neimpozabil. 

        Concomitent, conform art. 1432 alin. (2) din Codul civil, moștenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauză de moarte, universală, unitară şi indivizibilă.         Patrimoniul succesoral include atât drepturile patrimoniale (activul succesoral), cât şi obligațiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care cel ce a lăsat moștenirea le avea la momentul decesului (art. 1444 alin. (1) din Codul civil). 

        Astfel, patrimoniul succesoral cuprinde totalitatea drepturilor şi obligațiilor patrimoniale care au aparținut defunctului. 

        Prin urmare, reieșind din faptul că salariul și indemnizația pentru concediul nefolosit al defunctului se includ în patrimoniul succesoral, acestea nu vor fi supuse impozitării, fiind calificate conform art. 20 lit. i) din Codul fiscal ca venituri neimpozabile.

29.1.7.1.32.

Va fi obligată entitatea, să aplice impozitul pe venit pe suma depășirii limitei stabilite pentru diurna achitată salariatului?

        Prevederile Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 10 din 5 ianuarie 2012, determină modul de delegare și se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice, atât de drept public, cât și de drept privat, care desfășoară activitate de întreprinzător, organizațiilor necomerciale, inclusiv instituțiilor publice (denumite în continuare entități), indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate și forma juridică de organizare. 

        Regulamentul menționat reglementează cheltuielile entităților din Republica Moldova pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaților încadrați în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul Republicii și peste hotarele ei.  

        Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi de aflare în deplasare a salariatului sunt prevăzute în anexa nr. 2 la Regulamentul menționat. 

        Astfel, compensarea cheltuielilor legate de deplasarea în interes de serviciu în limitele stabilite de Regulament, precum și compensarea cheltuielilor de cazare în cazul depășirii limitelor stabilite prin Regulamentul menționat nu reprezintă venituri ale salariaților detașați. (art. 20 lit. d) din Codul fiscal) 

        Suma depășirii limitelor stabilite prin Regulamentul menționat, cu excepția depășirii limitelor de cazare, potrivit prevederilor art. 18 și 20 din Codul fiscal, pentru salariatul delegat reprezintă sursă de venit impozabilă și se va impozita conform art. 88 din Codul fiscal.

29.1.7.1.33.

Cum urmează a fi calculat și achitat impozit pe venit din sumele achitate ucenicilor pentru perioada instruirii practice?

        Articolul 216 alin. (1) din Codul muncii, prevede că angajatorul are dreptul să încheie un contract de ucenicie cu persoana care este în căutarea unui loc de muncă şi care nu are o calificare profesională. Contractul de ucenicie, încheiat în formă scrisă, este un contract de drept civil şi se reglementează de Codul civil şi de alte acte normative. Potrivit prevederilor art. 88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a). De asemenea, conform pct. 37 din Regulamentul cu privire la organizarea programelor de formare profesională tehnică prin învăţămînt dual aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 70 din 22 ianuarie 2018, în perioada instruirii practice în cadrul agentului economic, ucenicul îndeplineşte sarcini în conformitate cu curriculumul coordonat, iar statutul juridic şi fiscal al acestuia este asimilat celui de salariat al agentului economic. Astfel, reieșind din cele menționate, plățile efectuate în folosul ucenicilor urmează a fi impozitate conform modului stabilit de art. 88 alin.(5) din Codul fiscal la cotele stabilite la art.15 lit.a) din Cod.

29.1.7.1.34.

Se va reține impozitul pe venit din suplimentul la salariul tarifar (de funcţie) a salariatului delegat pe teritoriul republicii pentru executarea lucrărilor de montaj şi construcţie?

        Conform prevederilor pct.21 din Regulamentul cu privire la modul şi mărimile de compensare a cheltuielilor în cazul repartizării lucrătorilor din întreprinderi şi organizaţii în vederea executării lucrărilor de montaj, reglare, construcţie, reparaţie şi restaurare, precum şi a cheltuielilor necesare pentru lucrările cu un caracter mobil şi ambulant şi cele executate prin metoda de schimb, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 24.08.94, suplimentele plătite în mărimile prevăzute de Regulamentul dat nu se iau în considerare la calcularea salariului mediu şi sînt neimpozabile, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

        Prin urmare, din suma suplimentului la salariul tarifar (de funcţie), achitată salariatului delegat pe teritoriul republicii, reținerea impozitului pe venit la sursa de plată nu se efectuează.

Video
Codul fiscal 2019
Panou informativ