Întrebări la ordin
Înapoi
1. (29.2.4.1)

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui bun imobil?

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

        Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

        Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea:

a) activelor de capital procurate;

b) activelor de capital create de contribuabil.În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;

h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea de 20% conform art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.

        Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.

        Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;

b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

        Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.

        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

Arhiva

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.         Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

        Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea:

a) activelor de capital procurate;

b) activelor de capital create de contribuabil.În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;

h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.

        Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.

        Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;

b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

        Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.

        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.  Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.
        Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.
        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea:
a) activelor de capital procurate;
b) activelor de capital create de contribuabil.În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;
c) activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;
d) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;
e) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;
f) activelor de capital privatizate;
g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;
h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.
        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală se calculează din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale în mărimea stabilită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal.
        Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.
        Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:
a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;
b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.
        Potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.
        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, contractului de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cota stabilită la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul aprobării Legii nr. 178 din 26.07.2018 (publicată în Monitorul Oficial nr.309-320 din 17.08.2018]

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.  Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea:

a) activelor de capital procurate;

b) activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; e) de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;

h) activelor confirmate documentar – în alte cazuri.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).         Potrivit art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.

        Prevederile art. 5 pct. 46) din Codul fiscal stabilesc că, locuință de bază este locuința care întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;

b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

        În scopuri fiscale creşterea sau pierderea de capital, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, nu este recunoscută în cazul încheierii unui contract de donaţie între rude de gradul I, precum şi între soţi.

        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția locuinței de bază, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabilă a creșterii de capital, aplicînd cotele stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

[modificările operate în Baza generalizată a practicii fiscale conform Legii nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018 ]

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui bun imobil?

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.         Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.         Conform prevederilor art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creșterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferența dintre suma încasată (venitul obținut) și baza valorică a acestor active.

        Concomitent, potrivit art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

a) valoarea activelor de capital procurate;

b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale;

c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;

d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb;

f) valoarea activelor de capital privatizate;

g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice.

        Astfel, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din Codul fiscal).         Totodată, potrivit prevederilor art. 20 lit. y3) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază reprezintă surse de venit neimpozabile.

        Conform art. 5 pct. 46) din Codul fiscal, locuință de bază este locuință care întrunește cumulativ următoarele condiții:

 a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani;

 b) constituie domiciliul/reședința contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării.

        De asemenea, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi.

        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, cu excepția înstrăinării locuinței de bază, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, conform prevederile art.15 lit. a) din Codul fiscal.

(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

        Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 37 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

        Totodată, creșterea de capital, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut. Conform prevederile art. 37 alin.(5) din Codul fiscal, mărimea creșterii de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active.

       Concomitent, potrivit art. 38 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.

        Astfel, suma creșterii de capital în anul fiscal, de la care se calculează impozitul pe venit este egală cu 50% din mărimea creșterii de capital stabilită potrivit art. 37 alin. (7) din Codul fiscal.

     De asemenea, ținând cont de prevederile art. 41 alin. (3) din Codul fiscal, mărimea creșterii de capital, supusă impunerii, pentru orice locuință se micșorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietăți și a folosit-o ca locuință de bază. În baza art. 41 alin.(2) din Codul fiscal, locuința de bază se consideră locuința care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai puțin de 3 ani, perioada care expiră la data înstrăinării și care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinței de baza a cărei bază valorică este valoarea estimată în modul stabilit de către organul cadastral.

      Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, persoanele fizice–cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ținând cont de suma impozabila a creșterii de capital, conform prevederile art.15 lit. a) din Codul fiscal.

( În vigoare pînă la 31.12.2013)
În cazul înstrainarii bunului imobil, care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit (în anul 2010)?
Potrivit alin.(2) lit. c ) al art. 37 din Codul fiscal, active de capital se considera proprietatea privata nefolosita în activitatea de întreprinzator, care este vânduta la un pret ce depaseste baza ei valorica ajustata. Conform prevederile alin.(5) al art.37 din Codul fiscal, marimea cresterii de capital provenita din vînzare, schimb sau din alta forma de înstrainare (scoatere din uz) a activelor de capital este egala cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorica a acestor active. În conformitate cu prevederile alin.(7) al aceluiasi articol, suma cresterii de capital în anul fiscal este egala cu 50% din suma excedentara a cresterii de capital recunoscute peste nivelul oricaror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal. Totodata, potrivit art. 38 alin.1 lit. a) baza valorica a activelor de capital înseamna valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Baza valorica a activului de capital este suma achitata de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Astfel, tinînd cont de prevederile alin. (3) art. 41 din Codul fiscal, marimea cresterii de capital, supusa impunerii, pentru orice locuinta se micsoreaza cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmeaza dupa anul 1997, pe parcursul caruia (sau carora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietati si a folosit-o ca locuinta de baza. În baza alin. (2) art. 41 din Codul fiscal, locuinta de baza se considera locuinta care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai putin de 3 ani, perioada care expira la data înstrainarii si care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de baza. Aceasta prevedere nu se aplica în cazul locuintei de baza a carei baza valorica este valoarea estimata în modul stabilit de catre organul cadastral. Astfel, la înstrainarea activelor de capital, persoanele fizice–cetateni, vor calcula impozitul pe venit, tinînd cont de suma impozabila a cresterii de capital, impozitata conform prevederile art.15 lit.a) din Codul fiscal în marime de : -7% din venitul anual impozabil ce nu depaseste suma de 25200 lei, -18 %din venitul anual impozabil ce depaseste suma de 25200 lei ”.

Video
Codul fiscal 2018
Panou informativ