29.1.5. Creşterile şi pierderile de capital
Înapoi
29.1.5.1.

Este în drept agentul economic de a include comisionul bancar, precum și dobînda aferent creditului, primit de la instituția financiară (organizația de microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital în baza valorică al acestui activ de capital?

        În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: 

        a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; 

         b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;

         c) terenurile; 

      d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. 

         Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: 

         a) valoarea activelor de capital procurate;

    b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;  

        c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;  

        d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă;

         e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 

         f) valoarea activelor de capital privatizate; 

        g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital;

        h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri. 

      Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu.  

        Astfel, în conformitate cu SNC „Investiții imobiliare”, „Creanțe și investiții financiare” și „Costurile îndatorărilor”, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, costurile îndatorărilor (comisionul bancar, dobînzile aferentă creditului) se recunosc drept cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate. 

        În contextul celor expuse, comisionul bancar, precum și dobînda aferent creditului procurat de la instituția financiară (organizația de microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital, reprezintă cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate şi, respectiv, nu se includ în baza valorică ajustată a acestuia. 

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.42 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)

Arhiva

 În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: 

 a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; 

 b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; 

 c) terenurile; 

 d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital. 

 Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.  

 Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: 

 a) valoarea activelor de capital procurate; 

 b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale; 

 c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; 

 d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; 

 e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 

 f) valoarea activelor de capital privatizate; 

 g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice. 

 Totodată, potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu. 

 Astfel, în conformitate cu SNC „Investiții imobiliare”, „Creanțe și investiții financiare” și „Costurile îndatorărilor”, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 6 august 2013, costurile îndatorărilor (comisionul bancar, dobînzile aferentă creditului) se recunosc drept cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate. 

 În contextul celor expuse, comisionul bancar, precum și dobînda aferent creditului procurat de la instituția financiară (organizația de microfinanțare sau compania de leasing), utilizat pentru procurarea activului de capital, reprezintă cheltuieli curente în perioada în care acestea au fost efectiv suportate şi, respectiv, nu se includ în baza valorică ajustată a acestuia.

        Este în drept contribuabilul de a include comisionul bancar în baza valorică ajustată a imobilului? 

        În conformitate cu prevederilor art. 37 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, care este vîndută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată reprezinta activ de capital. Potrivit prevederilor alin. (5) al articolului menţionat, marimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egala cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile cap. 5 „Creşterea şi pierderea de capital” din Codul fiscal şi a Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiunilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008. Astfel, conform pct. 36 din Regulamentul menţionat, baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmează a fi confirmate documentar. În contextul celor expuse, valoarea comisionului bancar nu reprezintă cheltuieli de achiziţionare sau creare a activului de capital şi, respectiv, nu se include în baza valorică ajustată a acestuia.

29.1.5.2.

Ce document poate servi drept temei pentru determinarea preţului iniţial al valorilor mobiliare (acţiune), în cazul dat, acesta poate fi certificatul eliberat de Bursa de valori, ca subiect profesional al pieţei de desfacere a bunurilor mobiliare?

        Conform prevederilor art. 32 alin. (1-2) din Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare N. 199-XIV din 18.11.98 (în continuare Lege), participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare este în drept să desfăşoare activitatea profesionistă după obţinerea licenţei eliberate de Comisia Naţionala. 

        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (1) al Legii, estimarea valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele se efectuează în temeiul contractului pentru serviciile de estimare, încheiat între estimator şi client. Potrivit prevederilor art. 47 al Legii, Bursa de valori elaborează regulile bursiere, care stabilesc limitarea oscilaţiei preţurilor valorilor mobiliare. 

        De asemenea, mentionam că, deoarece, Bursa de valori este subiectul profesional al pieţei de desfacere a bunurilor mobiliare, bursa este în drept să elibereze un document care confirmă preţul la data procurării valorilor mobiliare în baza caruia va fi determinată baza valorică a activului de capital (valoare mobiliara).

29.1.5.3.

Сomasăre cu întrebarea nr.29.2.4.1.

Arhiva

  În cazul înstrăinării bunului imobil-locuinţa de bază, care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit? 

        Potrivit alin.(2) lit. c ) al art. 37 din Codul fiscal, active de capital se consideră proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, care este vândută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată.
         Conform prevederilor alin.(5) al art.37 din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. În conformitate cu prevederile alin.(7) al aceluiaşi articol, suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal.
         Totodată, potrivit art. 38 alin. 1 lit. a) baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.
         Astfel, ţinând cont de prevederile alin. (3) art. 41 din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital, supusa impunerii, pentru orice locuinţa se micşorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietăţi si a folosit-o ca locuinţa de bază. Aceasta prevedere nu se aplica în cazul locuinţei de bază a cărei bază valorică este valoarea estimata în modul stabilit de către organul cadastral. În baza alin. (2) art. 41 din Codul fiscal, locuinţa de baza se consideră locuinţa care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioada care expiră la data înstrăinării si care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de baza.
         Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, persoanele fizice–cetăţeni, vor calcula impozitul pe venit, ţinând cont de suma impozabila a creşterii de capital, impozitată conform prevederilor art.15 lit. a) din Codul fiscal în mărime de :
        -7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 26700 lei,
        -18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 26700 lei.

În cazul înstrăinării bunului imobil, care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit (în anul 2010)?
Potrivit alin.(2) lit.c) al art.37 din Codul fiscal, active de capital se consideră proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător, care este vîndută la un preţ ce depăşeşte baza ei valorică ajustată. Conform prevederile alin.(5) al art.37 din Codul fiscal, marimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. În conformitate cu prevederile alin.(7) al aceluiaşi articol, suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal. Totodată, potrivit art. 38 alin. 1 lit. a) baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Astfel, ţinînd cont de prevederile alin. (3) art. 41 din Codul fiscal, marimea creşterii de capital, supuspă impunerii, pentru orice locuinţă se micsorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează dupa anul 1997, pe parcursul căruia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietăţi şi a folosit-o ca locuinţă de bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinţei de bază a carei baza valorică este valoarea estimată în modul stabilit de către organul cadastral. În baza alin. (2) art. 41 din Codul fiscal, locuinţa de bază se consideră locuinţa care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioada care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază. Astfel, la înstrăinarea activelor de capital, persoanele fizice–cetăţeni, vor calcula impozitul pe venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creşterii de capital, impozitată conform prevederile art.15 lit. a) din Codul fiscal în marime de : -7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25200 lei, -18 %din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25000 lei ”.

29.1.5.4.

În arhivă conform Ordinului SFS nr. 459 din 10.09.2018.

Arhiva

        Cum se determină baza valorică a terenului agricol înstrăinat în anul 2009?

        Conform lit. a) alin. (1) art. 38 din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil.

        Astfel, în conformitate cu prevederile pct. 39 şi 40 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, activele de capital aflate în posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la preţurile de piaţă, în vigoare la această dată. 

        Baza valorică a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislatia în vigoare (contractul de vînzare-cumparare, factura de expediţie, factura fiscală, precum şi alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate).

29.1.5.5.

În ce cazuri se va accepta ca bază valorică pentru bunul imobil, valoarea estimată de organul cadastral?

        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.  

        Astfel, conform prevederilor alin. (1) lit. b) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale. 

        Astfel, în cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale. 

        Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. 

        De asemenea, conform prevederilor alin. (6) din articolul menționat, creșterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.

Arhiva

        Se va accepta ca bază valorică pentru bunul imobil, valoarea estimată de organul cadastral? 

        În conformitate cu prevederile art. 38 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Potrivit prevederilor punctului 40 din Anexa nr.2 la Hotarârea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008, baza valorică a activelor de capital dobîndite în proprietatea contribuabilului după 1 ianuarie 1998 se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate în conformitate cu legislaţia în vigoare (contractul de vînzare-cumpărare, factura de expediţie, factura fiscală, precum şi alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate). Totodată, potrivit prevederilor pct.36 Anexa nr.2 la hotarîrea nominalizată, sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmează a fi confirmate documentar. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.37 alin.(5) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. Concomitent, relatăm, că potrivit prevederilor art.41 alin. (3) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital, supusă impunerii, pentru orice locuinţă se micşorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmeaza dupa anul 1997, pe parcursul căreia (sau cărora) contribuabilul a fost proprietarul acestei proprietati şi a folosit-o ca locuinţă de bază. Această prevedere nu se aplică în cazul locuinţei de bază a carei baza valorică este valoarea estimată în modul stabilit. Locuinţa de bază se consideră locuinţa care s-a aflat în proprietatea contribuabilului pe parcursul a nu mai puţin de 3 ani, perioada care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3 ani, i-a servit drept domiciliu de bază. Domiciliu de bază se consideră locul de trai permanent al contribuabilului, unde are viza de domiciliu (reşedinţă), cu excepţia vizei temporare. Prin urmare, baza valorică estimată în modul stabilit (de către organul cadastral), poate fi utilizată la recunoaşterea mărimii creşteri de capital în cazul vînzării, schimbului sau altei forme de înstrăinare în alt mod doar a locuinţei de bază.

29.1.5.6.

Poate servi bonul fiscal ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital?

        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.  

        Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: 

        a) valoarea activelor de capital procurate; 

        b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale; 

         c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; 

         d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; 

        e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 

         f) valoarea activelor de capital privatizate; 

        g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; 

        h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri. 

        Totodată, conform art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate și se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare.         Prin Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 406-II din 23 decembrie 1997” s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special. 

        Respectiv, potrivit normelor menționate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un document primar cu regim special (factura fiscală). 

        Astfel, bonul de casă nu poate servi drept document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.

Arhiva

        Poate servi bonul fiscal ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital?  

        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. 

        Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

        a) valoarea activelor de capital procurate;

        b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;  

        c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ;  

        d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; 

        e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 

           f) valoarea activelor de capital privatizate; 

        g) zero în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital; 

        h) valoarea activelor confirmate documentar – în alte cazuri. 

        Totodată, conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii nr. 113 -XVI din 27 aprilie 2007, formularele tipizate cu regim special se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare. 

        Prin Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special. 

        Respectiv, potrivit normelor menționate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un document primar cu regim special (factura fiscală). 

        Astfel, bonul de casă nu poate servi drept document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital. 


(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.42 din Codul fiscal, prin Legea nr.288 din 15.12.2017, în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.464-470 din 29.12.2017)

 Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.  

 Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie: 

 a) valoarea activelor de capital procurate; 

 b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii de persoana fizică ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale; 

 c) valoarea activelor (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute ca urmare a redistribuirii (transmiterii) proprietăţii în devălmăşie între soţi sau între foştii soţi, dacă o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea împărţirii proprietăţii comune în caz de divorţ; 

 d) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin moştenire, titlu de donaţie sau prin contractul de întreţinere pe viaţă; 

 e) valoarea de piaţă a activelor de capital (la data dobîndirii dreptului de proprietate) obţinute prin schimb; 

 f) valoarea activelor de capital privatizate; 

 g) zero în cazul activelor de capital dobîndite cu titlu gratuit, precum şi în lipsa confirmării documentare a bazei valorice. 

 Totodată, conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii nr. 113 -XVI din 27 aprilie 2007, formularele tipizate cu regim special se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare.  

 Prin Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special. 

 Respectiv, potrivit normelor menționate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un document primar cu regim special (factura fiscală).  

 În conformitate cu pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă reprezintă un document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor bănești în numerar, care atestă tranzacția comercială și achitarea plății și se înmînează în mod obligatoriu consumatorului.  

 Astfel, bonul de casă nu poate servi drept document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.

        Poate servi bonul fiscal ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital? 

        Potrivit art.38 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. De asemenea, pct. 36 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, anexa nr. 2 la Hotarîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, stabileşte că baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea activelor de capital urmeaza a fi confirmate documentar. Totodată, conform art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea contabilităţii nr. 113 -XVI din 27.04.2007 formularele tipizate cu regim special se utilizează în cazurile înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor mobiliare. Prin Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 „Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” s-a aprobat Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special. Respectiv, potrivit normelor menţionate, la înstrăinarea activelor cu transmiterea dreptului de proprietate entitatea va elibera un document primar cu regim special (factura sau factura fiscală, după caz). În conformitate cu pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă reprezintă un document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă tranzacţia comercială şi achitarea plăţii şi se înmînează în mod obligatoriu consumatorului. Astfel, bonul de caă este documentul care confirmă încasarea banilor în numerar şi nu poate servi ca document confirmativ la determinarea bazei valorice a activului de capital.

29.1.5.7.

Cum se va determina baza valorică a automobilului procurat peste hotarele Republicii Moldova?

        În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie valoarea activelor de capital procurate confirmate documentar sau în cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, bază valorică va constitui zero. 

        Ţinînd cont de cele menţionate şi de faptul că, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizării acestuia baza valorică ajustată se va determina în baza documentelor ce confirmă procurarea acestuia şi sumele achitate pentru toate impozitele şi taxele vamale la importul automobilului. 

        Prin urmare, baza valorică ajustată a automobilului va constitui suma care va include preţul de procurare (recalculat la cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumpărare a automobilului) şi suma impozitelor şi a taxelor vamale, achitate la importul automobilului. 

        (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

Arhiva

Conform prevederilor lit. a) alin.(1) art.38 din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital este valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Totodată, conform prevederilor pct.36 din capitolul V al Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008, baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. Potrivit prevederilor pct. 40 din Regulamentul mentionat, baza valorică a activelor de capital ce a fost dobîndită în proprietatea contribuabilului dupa 1 ianuarie 1998 se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Ţinînd cont de cele menţionate şi de faptul că, automobilul a fost procurat peste hotarele Republicii Moldova, în cazul realizării acestuia baza valorică ajustată se va determina în baza documentelor ce confirmă procurarea acestuia şi sumele achitate pentru toate impozitele şi taxele vamale la importul automobilului. Prin urmare, baza valorică ajustată a automobilului va constitui suma care va include preţul de procurare (recalculat la cursul de schimb al BNM la ziua încheierii contractului de cumpărare a automobilului) şi suma impozitelor şi a taxelor vamale, achitate la importul automobilului.

29.1.5.8.

Care este regimul fiscal în cazul donării bunului?

        Potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă. 

        Concomitent, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.  

        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. 

        Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca o persoană care a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. 

        Conform prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. 

        Menționăm că, potrivit art. 40 alin. (1) și (7) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active. 

        Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 20% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale. 

        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv și în cazul efectuării donației), agentul economic va calcula impozitul pe venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creșterii de capital, impozitată conform cotei respective stabilite la art. 15 din Codul fiscal. 

         Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. 

        De asemenea, conform prevederilor alin. (6) din articolul menționat, creșterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.

Arhiva

        Care este regimul fiscal în cazul donării bunului?  

        Potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă. 

        Concomitent, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. 

        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal.  

        Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca o persoană care a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. 

        Conform prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. 

        Menționăm că, potrivit art. 40 alin. (1) și (7) din Codul fiscal, mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active. 

        Suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale. 

        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv și în cazul efectuării donației), agentul economic va calcula impozitul pe venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creșterii de capital, impozitată conform cotei respective stabilite la art. 15 din Codul fiscal.  

        Totodată, potrivit art. 40 alin. (5) din Codul fiscal, creșterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. 

        De asemenea, conform prevederilor alin. (6) din articolul menționat, creșterea sau pierderea de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale.

        Care este regimul fiscal în cazul donării bunului?  

        Potrivit prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova cu titlu de donație, este o sursă de venit neimpozabilă pentru persoana care primește activul de capital. 

        Concomitent, menționăm că, în conformitate cu prevederile alin.(1) art. 42 din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donației se efectuează ținînd cont de prevederile art. 38 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, separat pe fiecare obiect donat. 

        Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donație, legislația în vigoare stabilește persoana care a făcut donația, ca o persoană care a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. 

        Conform prevederilor art.18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 37 alin. (7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă.

        Menționăm că, potrivit alin. (5) art.37 din Codul fiscal, mărimea creșterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. În conformitate cu prevederile alin. (7) al art. 37 din Codul fiscal, suma creșterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creșterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal. 

        Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv și în cazul efectuării donației), persoanele fizice cetățeni, vor calcula impozitul pe venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creșterii de capital, impozitată conform cotelor stabilite la art.15 lit. a) din Codul fiscal. 

        Concomitent, menționăm că, persoanele fizice cetățeni, care au înstrăinat activul de capital, în cazul obținerii venitului impozabil, conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, au obligația de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. Declarația menționată urmează a fi prezentată organului fiscal teritorial pînă la data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.

        Care este regimul fiscal în cazul efectuării donaţiilor? 

        Potrivit prevederilor art. 20 lit.i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice - cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie, este o sursă de venit neimpozabilă pentru persoana care primeşte activul de capital. Concomitent, menţionăm că, în conformitate cu prevederile alin.(1) art. 42 din Codul fiscal, persoana care face o donaţie se consideră că a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietăţii la momentul donaţiei se efectuează ţinînd cont de prevederile art.38 alin.(1) şi (2) din Codul fiscal, separat pe fiecare obiect donat. Prin urmare, la transmiterea patrimoniului prin contract de donaţie, legislaţia în vigoare stabileşte persoana care a făcut donaţia, ca o persoană care a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. Conform prevederilor art.18 lit.e) din Codul fiscal, creşterea de capital definită la art. 37 alin.(7) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit impozabilă. Menţionăm că, potrivit alin.(5) art.37 din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. În conformitate cu prevederile alin.(7) al art.37 din Codul fiscal, suma creşterii de capital în anul fiscal este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul anului fiscal. Astfel, la înstrăinarea activelor de capital (inclusiv şi a bunului donat), persoanele fizice–cetăţeni, vor calcula impozitul pe venit, ţinînd cont de suma impozabilă a creşterii de capital, impozitată conform prevederilor art.15 lit.a) din Codul fiscal în mărime de : -7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25200 lei; -18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25200 lei. Concomitent, menţionăm că, persoanele fizice–cetăţeni, care au înstrăinat activul de capital, în cazul obţinerii venitului impozabil, conform prevederilor art.83 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, au obligaţia de a prezenta Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET08). Declaraţia menţionată urmează a fi prezentată organului fiscal teritorial pînă la data de 31 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.

29.1.5.9.

Cum urmează a se determina creșterea sau pierderea de capital în cazul înstrăinării printr-o singură operație a două sau mai multor bunuri?

        Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate la art. 39 alin. (1) din Codul fiscal. 

        Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active.  

        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile art. 42 din Codului fiscal. 

        În cazul în care, în contractul de vînzare-cumpărare a fost specificat costul fiecărui activ înstrăinat separat (teren, casă), creşterea de capital se va determina pe fiecare activ separat. 

        Totodată, potrivit prevederilor pct. 39 din Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, aprobat prin Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, dacă în urma unei tranzacţii contribuabilul obţine în proprietate două sau mai multe active de capital, suma achitată se distribuie fiecărui activ de capital obţinut, proporţional cu valoarea sa de piaţă la data efectuării tranzacţiei.

Arhiva

        Cum urmează a se determina creşterea sau pierderea de capital în cazul înstrăinării printr-o singură operaţie a două sau mai multor bunuri?  

        Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate la art. 39 alin.(1) din Codul fiscal.  

        Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. 

        Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile art. 42 din Codului fiscal şi a Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008 (în continuare Regulament). 

        Astfel, conform prevederilor pct.36 din Regulament, baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.

        În cazul în care, în contractul de vînzare-cumpărare a fost specificat costul fiecărui activ înstrăinat separat (teren, casă), creşterea de capital se va determina pe fiecare activ separat.  

        Totodată, pornind de la prevederile pct.38 din Regulamentul menţionat, dacă în urma unei tranzacţii, contribuabilul obţine în proprietate două sau mai multe active de capital, suma achitată se distribuie fiecărui activ de capital obţinut proporţional cu valoarea lor de piaţă la data efectuării tranzacţiei. 


(Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 281 din 16 decembrie 2016 (modificarea și completarea capitolului 5 „Creșterea și pierderea de capital” din Codul fiscal), publicată în M.O nr. 472-477/(5905-5910) din 27 decembrie 2016)

Bunurile care sunt stabilite drept active de capital sunt enumerate în alin. (2) art.37 din Codul fiscal. Conform art. 37 alin. (5) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active. Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile Codului fiscal şi a Regulamentului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.77 din 30 ianuarie 2008 (în continuare Regulament). Astfel, conform prevederilor pct.36 din Regulament, baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui sau suma cheltuielilor suportate de contribuabil pentru crearea acestui activ de capital. În cazul în care, în contractul de vînzare-cumpărare a fost specificat costul fiecărui activ înstrăinat separat (teren, casă), creşterea de capital se va determina pe fiecare activ separat. Totodată, pornind de la prevederile pct.38 din Regulamentul menţionat, dacă în urma unei tranzacţii, contribuabilul obţine în proprietate două sau mai multe active de capital, suma achitată se distribuie fiecărui activ de capital obţinut proporţional cu valoarea lor de piaţă la data efectuării tranzacţiei.

29.1.5.10.

Cum se apreciază baza valorică a mijloacelor fixe transmise în procesul de reorganizare pentru agentul economic ce transmite aceste mijloace fixe către alt agent economic în reorganizare?

        În redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.324 din 23.12.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr. 320-321 din 31.12.2013), începînd cu 01.01.2014, în baza art. 58 alin. (31) din Codul fiscal, în cazul în care, în urma reorganizării, mijloacele fixe se transmit de la agentul economic supus reorganizării către alt agent economic în reorganizare, baza valorică a acestor mijloace fixe la data transmiterii (valoarea de ieşire/intrare) va reprezenta baza lor valorică, înregistrată în evidenţa contabilă a agentului economic supus reorganizării la începutul perioadei de gestiune în care are loc reorganizarea.

29.1.5.11.

Care sunt documentele ce confirmă baza valorică a unui activ de capital capital?

        Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018. 

        Astfel, în dependență de modul în care activul de capital a fost dobîndit baza valorică se va confirma prin documentele corespunzătoare. 

        În cazul lipsei documentelor de confirmare a activelor de capital, baza valorică a acestora va constitui zero.

Arhiva

        Poate oare să fie utilizat în calitate de document ce confirmă baza valorică formularului facturii (invoice) elaborat de ÎS „CRIS „Registru” la determinarea creşterii de capital?  

        În conformitate cu prevederile art.19 alin.(1) din Legea Contabilităţii nr. 113 din 27.04.2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare.

        Conform pct.29 din Regulile comerţului de constignaţie, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1010 din 31.10.1997, la vînzarea vehiculului sau agregatelor marcate, cumpărătorului i se eliberează factura de vînzare-cumpărare de model stabilit, care reprezintă titluri de proprietate în baza cărora se efectuează înmatricularea transportului, în temeiul pct. 40 al Hotărîrii Guvernului nr.1047 din 08.11.1999 privind reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de căutare "Automobilul" în Registrul de stat al transporturilor şi introducerea testării a autovehiculelor şi remorcilor acestora.

        Totodată, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1229 din 13.11.2001, în scopul asigurării evidenţei oportune şi complete a mijloacelor de transport, Ministerul Tehnologiei Informaţionale şi Comunicaţiilor prin intermediul ÎS „CRIS „Registru”” a fost abilitat cu funcţiile de elaborare, confecţionare şi livrare a facturilor respective către agenţii economici ce desfăşoară activitate de comercializare a mijloacelor de transport şi agregatelor acestora, organizînd evidenţa agenţilor economici vizaţi, precum şi a facturilor eliberate, ceea ce dă posibilitate, în caz de necesitate, de verificare a acestora.

        Respectiv, pornind de la trimiterile normative enunţate, formularele facturii (invoice), elaborate de ÎS „CRIS „Registru””, pot servi drept document ce atestă faptul intrării în posesia mijlocului de transport şi, respectiv, valoarea mijlocului de transport, indicat în acesta, va servi, ulterior, în calitate de bază valorică pentru determinarea creşterii de capital a mijlocului de transport în cauză.

Video
Codul fiscal 2019
Panou informativ