31.2. Aplicarea amenzilor și penalităților în baza Codului fiscal
Înapoi
31.2.1.

În cazul în care persoana a reflectat date în darea de seamă fiscală în alte rânduri decât cele ce sunt prevăzute de procedura stabilită, urmează a fi aplicate careva sancțiuni asupra persoanei respective?

        Contribuabilul este obligat, conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, să întocmească şi să prezinte organului fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, iar conform art. 8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, să achite la buget, la timp şi integral, ţinând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

         Prin urmare, în cazul în care persoana reflectă date în darea de seamă fiscală în alte rânduri decât cele prevăzute, se constată că persoana nu a întocmit darea de seamă fiscală conform modului prevăzut.

         În acest caz, urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (3) din Codul fiscal.

         Totodată, conform art. 234 alin. (11) din Codul fiscal, în cazul în care nu apar obligaţii suplimentare privind impozite şi/sau taxe, amenda prevăzută la art. 260 alin.(3) din Codul fiscal nu se aplică.

         În acest sens, obligaţie fiscală reprezintă, potrivit art.129 pct. 6) din Codul fiscal, obligația contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă.

31.2.2.

În cazul în care contribuabilul a sistat activitatea subdiviziunii, fapt despre care nu a informat SFS, urmează oare a fi aplicată amenda conform art. 255 din Codul fiscal?

        Conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii.

         Articolul 5 pct. 29) din Codul fiscal stabileşte noţiunea de subdiviziune, care reprezintă unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia.

      Totodată, conform prevederilor art. 255 din Codul fiscal, neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amenda de la 3000 la 5000 de lei. Sunt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noţiunii indicate la art. 5 pct. 29) din Codul fiscal. 

        Astfel, sancţiunea se aplică pentru neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea neveridică a informațiilor despre schimbarea sediului al uneia sau a mai multor subdiviziuni, sau despre sistarea sau lichidarea activităţii la subdiviziunile declarate, cu excepția cazului în care informația despre modificarea adresei juridice a contribuabililor este prezentată de către Agenția Servicii Publice on-line.

Arhiva

         Conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii. 

         Articolul 5 pct. 29) din Codul fiscal stabileşte noţiunea de subdiviziune, care reprezintă unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia. 

 Totodată, conform prevederilor art. 255 din Codul fiscal neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amendă de 4 000 de lei. Sunt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noţiunii la art. 5 pct. 29) din Codul fiscal.

         Astfel, sancţiunea se aplică pentru neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea neveridică a informațiilor despre schimbarea sediului al uneia sau a mai multor subdiviziuni, sau despre sistarea sau lichidarea activităţii la subdiviziunile declarate, cu excepția cazului în care informația despre modificarea adresei juridice a contribuabililor este prezentată de către Camera Înregistrării de Stat și Ministerul Justiției on-line.

31.2.3. În cazul în care contribuabilul nu a informat Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediilor mai multor subdiviziuni, se va considera acesta drept un singur caz depistat în cadrul controlului?

        Conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii.  

        În conformitate cu prevederile art. 255 din Codul fiscal, neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amenda de la 3000 la 5000 de lei. Sunt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noţiunii indicate la art. 5 pct. 29). 

        Astfel, în cazul în care în cadrul controlului fiscal s-a constatat că contribuabilul nu a prezentat, a prezentat cu întârziere sau a prezentat neveridic informaţii despre schimbarea sediului mai multor subdiviziuni, sau despre sistarea sau lichidarea activităţii la subdiviziunile declarate, acesta urmează a fi sancționat de către Serviciul Fiscal de Stat cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 de lei pentru un singur caz, ca fiind considerat ca un singur tip de încălcare fiscală, depistat în cadrul controlului.

Arhiva

         Conform prevederilor art. 255 din Codul fiscal neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancționează cu amendă de 4 000 de lei. Sunt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noțiunii la art. 5 pct. 29) din Codul fiscal. 

         Astfel, în cazul în care în cadrul controlului fiscal s-a constatat că contribuabilul nu a prezentat, a prezentat cu întârziere sau a prezentat neveridic informaţii despre schimbarea sediului mai multor subdiviziuni, sau despre sistarea sau lichidarea activităţii la subdiviziunile declarate, acesta urmează a fi sancționat de către Serviciul Fiscal de Stat cu amendă în mărime de 4 000 lei pentru un singur caz, ca fiind considerat ca un singur tip de încălcare fiscală, depistat în cadrul controlului.

31.2.4.

Care este mărimea amenzii aplicate contribuabilului în cazul în care acesta nu a prezentat darea de seamă fiscală și nu a achitat impozitul/taxa în buget conform legislației fiscale?

        Contribuabilul este obligat, conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, iar conform art. 8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, să achite la buget, la timp şi integral, ținând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate. 

        În cazul în care persoana a avut obligația de a prezenta darea de seamă fiscală și a achita impozitul/taxa în buget conform legislației fiscale, însă se constată că aceasta s-a eschivat de la calculul și de la plata impozitelor și taxelor, va fi aplicată sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (1) și art. 261 alin.(5) din Codul fiscal. 

        Conform prevederilor art. 260 alin. (1) din Codul fiscal, nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art. 232 lit. b), şi cu amendă de la 500 la 1000 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 10000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art. 232 lit. a) şi c). 

        De asemenea, potrivit art. 261 alin. (5) din Codul fiscal, eschivarea de la calculul şi de la plata impozitelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, stabilite în cotă procentuală, se sancţionează cu o amendă de la 80% la 100% din suma impozitelor, a taxelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii nedeclarate, stabilite în cotă procentuală. 

        Subsecvent, conform art. 3011 alin. (2) se va aplica și amendă în mărime de la 6 la 12 unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere pentru neprezentarea în termenul stabilit de legislaţie a dării de seamă fiscale. 

        Concomitent, potrivit art. 228 alin. (2) din Codul fiscal, pentru neplata impozitului şi taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se aplică o majorare de întârziere, calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.  

        Totodată, în conformitate cu prevederile art. 231 alin. (4) și art. 235 alin. (11) din Codul fiscal, în cazul în care impozitul/taxa nedeclarată constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1 000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte, urmează a fi aplicată sancțiune sub formă de avertizare.

Arhiva

         Contribuabilul este obligat, conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, iar conform art. 8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, să achite la buget, la timp şi integral, ținând cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate. 

         În cazul în care persoana a avut obligația de a prezenta darea de seamă fiscală și a achita impozitul/taxa în buget conform legislației fiscale, însă se constată că aceasta s-a eschivat de la calculul și de la plata impozitelor și taxelor, va fi aplicată sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (1) și art. 261 alin.(5) din Codul fiscal. 

         Conform prevederilor art. 260 alin. (1) din Codul fiscal, neprezentarea dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă în mărime de 1 000 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 10 000 lei pentru toate dările de seamă fiscale neprezentate. 

         De asemenea, potrivit art. 261 alin. (5) din Codul fiscal, eschivarea de la calculul şi de la plata impozitelor, taxelor se sancţionează cu o amendă în mărimea impozitului, taxei nedeclarate. 

         Concomitent, potrivit art. 228 alin. (2) din Codul fiscal, pentru neplata impozitului şi taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se aplică o majorare de întârziere, calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. 

         Totodată, în conformitate cu prevederile art. 231 alin. (4) și art. 235 alin. (11) din Codul fiscal, în cazul în care impozitul/taxa nedeclarată constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1 000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte, urmează a fi aplicată sancțiune sub formă de avertizare.

31.2.5.

În cazul în care persoana nu a prezentat darea de seamă fiscală, însă taxa impozitului a fost achitată în termenul și în bugetul stabilit, urmează a fi aplicate careva sancțiuni acesteia?

        Obligația contribuabilului de a întocmi şi a prezenta Serviciului Fiscal de Stat şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie este indicată la art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. 

        Ca urmare, în cazul în care persoana a avut obligația de a prezenta darea de seamă fiscală și a achita impozitul/taxa în buget conform legislației fiscale, însă a achitat doar impozitul/taxa în termenul și în bugetul stabilit, iar darea de seamă respectivă nu a prezentat-o până la inițierea controlului fiscal, se constată că persoana respectivă s-a eschivat de la calculul impozitului/taxei și, respectiv, urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (1) din Codul fiscal, ținând cont de prevederile art. 231 alin. (4) și art. 235 alin. (11) din același Cod. 

        În acest sens, în situația descrisă mai sus se aplică sancțiune sub formă de avertizare.

31.2.6.

În cazul în care persoana a prezentat tardiv darea de seamă fiscală și nu a achitat impozitul/taxa în buget conform legislației fiscale, urmează a fi aplicate careva sancțiuni acesteia?

        În cazul în care persoana a prezentat tardiv darea de seamă fiscală, se constată că au fost încălcate prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal și, respectiv, urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (1) din Codul fiscal. 

        Astfel, nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art. 232 lit. b), şi cu amendă de la 500 la 1000 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 10000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art.232 lit.a) şi c).

         Sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (1) din Codul fiscal se va aplica ținând cont de prevederile art. 231 alin. (4) și art. 235 alin. (11) din Cod. 

        Conform art. 3011 alin. (2) din Codul contravenționsl, neprezentarea în termenul stabilit de legislaţie a dării de seamă fiscale şi a informaţiei aferente raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale se sancţionează cu amendă de la 6 la 12 unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. 

        Totodată, pentru neplata impozitului şi taxei în termenul stabilit conform legislației fiscale se aplică o majorare de întârziere (penalitate), în conformitate cu art. 228 alin. (2) din Codul fiscal.

Arhiva

         În cazul în care persoana a prezentat tardiv darea de seamă fiscală, se constată că au fost încălcate prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal și, respectiv, urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (2) din Codul fiscal. 

         Astfel, prezentarea tardivă a dării de seamă fiscale se sancționează cu o amendă în mărime de 200 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală prezentată tardiv, dar nu mai mult de 2 000 lei pentru toate dările de seamă fiscale prezentate tardiv. 

         Sancțiunea prevăzută la art. 260 alin. (2) din Codul fiscal se va aplica ținând cont de prevederile art. 231 alin. (4) și art. 235 alin. (11) din Cod. 

         Totodată, pentru neplata impozitului şi taxei în termenul stabilit conform legislației fiscale se aplică o majorare de întârziere (penalitate), în conformitate cu art. 228 alin. (2) din Codul fiscal.

31.2.7.

Care va fi amenda pentru neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale?

        În conformitate cu prevederile art. 1181 alin. (1) și (11) din Codul fiscal, factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu TVA în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA, inclusiv al valorii impozabile ajustate în condițiile art.98, depășește suma de 100000 lei, și urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării. 

        Totodată, pct.5 din Instrucțiunea privind modul de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, aprobată prin Ordinul IFPS nr. 446 din 21 iunie 2012, prevede înregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării care se determină începând cu ziua lucrătoare următoare celei în care a fost eliberată factura fiscală. Termenul expiră la ora 24.00 a ultimei zile a termenului de înregistrare.  

        Pentru nerespectarea modului de înregistrare a facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în conformitate cu prevederile art. 260 alin. (41) din Codul fiscal, contribuabilul va fi sancționat cu o amendă în mărime de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.

Arhiva

 În conformitate cu prevederile art. 1181 alin. (1) și (11) din Codul fiscal, factura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizorul subiect al impunerii cu TVA în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat, în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu TVA, inclusiv al valorii impozabile ajustate în condițiile art.98, depășește suma de 100000 lei, și urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării.

 Totodată, pct.5 din Instrucțiunea privind modul de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, aprobată prin Ordinul IFPS nr.446 din 21 iunie 2012, prevede înregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării care se determină începând cu ziua lucrătoare următoare celei în care a fost eliberată factura fiscală. Termenul expiră la ora 24.00 a ultimei zile a termenului de înregistrare. 

 Pentru nerespectarea modului de înregistrare a facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în conformitate cu prevederile art. 260 alin. (41) din Codul fiscal, contribuabilul va fi sancționat cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.

31.2.8.

Ce sancțiuni va aplica Serviciul Fiscal de Stat unei persoane fizice care nu practică activitate de întreprinzător în cazul nedeclarării veniturilor și neachitării impozitului pe venit din aceste venituri, conform prevederilor art.83 din Codul fiscal?

        În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, contribuabilii sunt obligați să achite la buget, la timp şi integral, ținând cont de prevederile art. 7 alin. (5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate. 

        Prevederile art.83 din Codul fiscal reglementează obligațiunea și termenul de prezentare a declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele fizice rezidente care au obligații privind achitarea impozitului. 

        Art. 87 alin.(1) din Codul fiscal prevede că contribuabilul care conform art.83 din Codul fiscal este obligat să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, achită impozitul pe venit nu mai târziu de termenul stabilit pentru prezentarea declarației (fără a ține cont de prelungirea termenului). 

        Prin urmare, în cazul în care în cadrul controlului au fost constatate cazuri de nedeclarare a veniturilor de către persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător conform art.83 din Codul fiscal și neachitare a impozitului pe venit din aceste venituri, Serviciul Fiscal de Stat va întreprinde următoarele: 

        - va calcula suma impozitului pe venit conform prevederilor art.15 lit. a) din Codul fiscal, în mărime de 7% și 18% ținând cont de scutirile la care are dreptul persoana fizică supusă controlului (conform prevederilor legislației fiscale pentru anul fiscal respectiv); 

        - va calcula majorarea de întârziere (penalitatea) pentru neplata impozitului pe venit în termen, conform art. 228 din Codul fiscal. 

        - va verifica eschivarea de la calculul şi de la plata impozitului pe venit, conform prevederilor art.261 alin.(5) din Codul fiscal, persoana fizică va fi sancționată cu amendă în mărimea impozitului pe venit nedeclarat.

31.2.9.

Entitatea a comis o eroare la înregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. La corectarea erorii a fost indicat motivul anulării – alt motiv, ceia ce a dus la anularea în întregime a facturii fiscale. Care este modalitatea de restabilire a facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale?

        Conform prevederilor pct.14 din Instrucțiunea privind modul de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, aprobată prin Ordinul IFPS nr.446 din 21 iunie 2012 (Monitorul Oficial nr.131-134/802 din 29.06.2012), la anularea înregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se indică motivul anulării (1– anularea facturii fiscale pe suport de hârtie, 2 – corectarea înregistrării anterioare a facturii fiscale în Registru, 3 – alt motiv). Operatorul va asigura păstrarea în sistem a înscrierilor referitoare la facturile fiscale înregistrarea cărora a fost ulterior anulată, cu indicarea motivului anulării. 

        Pct.46 din Instrucțiunea privind modul de utilizare a serviciilor fiscale electronice, aprobată prin Ordinul IFPS nr.1223 din 26 august 2014 (Monitorul Oficial nr.282-289/1374 din 26 septembrie 2014), prevede că se admite soluționarea situațiilor litigioase doar în cazurile care sunt expres specificate în punctul respectiv. 

        Anularea documentelor electronice, precum și ale unor înscrieri în cadrul serviciilor electronice se efectuează de către contribuabil din propria voință și cu manifestarea accesului la etapa de confirmare a operațiunii. 

        Prin urmare, în cazul anulării înregistrării facturii fiscale în Registru, la etapa de alegere a motivului restabilirea statutului (stării) înregistrării acesteia va fi posibilă doar în cazul alegerii motivelor ,,1” sau ,,2”. Restabilirea în RGEFF a facturii fiscale este imposibilă, la anularea căreia de către contribuabil a fost indicat motivul anulării ,,3”.

31.2.10.

Va fi sancționată Gospodăria țărănească în cazul efectuării decontărilor în numerar pentru procurarea producției agricole de la un agent economic în sumă ce depășește cumulativ 100 de mii de lei lunar?

        Potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, întreprinderea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să se achite cu bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.

        Conform art. 10 pct. 5) al aceleiași Legi, referitor la întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 de mii de lei lunar, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat. 

        Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează în Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari (intermediar – persoana căreia o altă persoană i-a plătit o sumă de bani, în numerar sau prin virament, neavând către aceasta obligaţii financiare directe). 

        Astfel, în cazul în care Gospodăria țărănească a efectuat decontări în numerar la procurarea producției agricole, în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 de mii de lei lunar, Serviciul Fiscal de Stat nu va aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută.

31.2.11. Care este mărimea sancțiunii aplicate contribuabilului în situația în care în cadrul controlului fiscal acesta nu prezintă documentele ce atestă proveniența mărfii?

        Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislației fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcții de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de evidență, dările de seamă fiscale și alte documente și informații privind desfășurarea activității de întreprinzător, calcularea și achitarea la buget a impozitelor și taxelor și acordarea facilităților, să permită accesul, în cazul ținerii evidenței computerizate, la sistemul electronic de contabilitate. 

        În cazul neprezentării în cadrul controlului de către agentul economic a documentelor de proveniență a mărfii, funcționarul fiscal va specifica în actul de control lipsa documentelor și va solicita explicații de la persoana abilitată cu funcții de răspundere. 

        La examinarea cazului de încălcare fiscală, inacțiunea agentului economic privind neprezentarea documentelor de proveniență a mărfii la prima cerere va fi considerată neasigurarea accesului în încăperile de producţie, în depozite, în locurile de păstrare a bunurilor, în spaţiile comerciale şi în spaţiile cu o altă destinaţie, prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente, necesare Serviciului Fiscal de Stat, asupra problemelor care apar în timpul controlului, prin alte acţiuni sau inacţiune și, ca urmare, agentul economic urmează a fi sancționat, potrivit prevederilor art. 253 alin. (1) din Codul fiscal cu o amendă în mărime de la 4000 la 6000 de lei. 

        Prezentarea ulterioară momentului efectuării controlului fiscal a documentelor de proveniență a mărfurilor nu exonerează contribuabilul de răspunderea stabilită la art. 253 alin. (1) din Codul fiscal. 

        În cazul, când agentul economic în cadrul controlului operativ menţionează expres, că nu dispune de documente de provenienţă a mărfii sau la citaţia Serviciului Fiscal de Stat nu le prezintă ulterior controlului fiscal, funcționarul fiscal va întocmi proces-verbal cu privire la contravenţie conform art. 265 al Codului contravenţional, care prevede o amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 180 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice, şi se va supune unui control fiscal la faţa locului.

Arhiva

        Care este mărimea sancțiunii aplicate contribuabilului în situația în care în cadrul controlului fiscal acesta nu prezintă documentele contabile?

         Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislației fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcții de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală documentele de evidență, dările de seamă fiscale și alte documente și informații privind desfășurarea activității de întreprinzător, calcularea și achitarea la buget a impozitelor și taxelor și acordarea facilităților, să permită accesul, în cazul ținerii evidenței computerizate, la sistemul electronic de contabilitate.

 În cazul neprezentării în cadrul controlului de către agentul economic a documentelor de proveniență a mărfii, funcționarul fiscal va specifica în actul de control lipsa documentelor și va solicita explicații de la persoana abilitată cu funcții de răspundere.

 La examinarea cazului de încălcare fiscală, inacțiunea agentului economic privind neprezentarea documentelor de proveniență a mărfii la prima cerere va fi considerată ca împiedicare a controlului fiscal, manifestată prin neprezentarea de explicații, date, informații și documente, necesare Serviciului Fiscal de Stat, asupra problemelor care apar în timpul controlului și, ca urmare, agentul economic urmează a fi sancționat, potrivit prevederilor art. 253 alin. (1) din Codul fiscal cu o amendă în mărime de 5 000 de lei.

 Prezentarea ulterioară momentului efectuării controlului fiscal a documentelor de proveniență a mărfurilor nu exonerează contribuabilul de răspunderea stabilită la art. 253 alin. (1) din Codul fiscal.

31.2.12.

Ce sancțiuni se vor aplica persoanelor fizice pentru neînregistrarea contractului de locațiune cu privire la darea în locațiune a imobilului?

        Conform prevederilor art. 129 pct. 9) din Codul fiscal, dare de seamă fiscală este orice declarație, informație, calcul, notă informativă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reținerea impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere (penalităților) și/sau amenzilor ori privind alte fapte ce țin de nașterea, modificarea sau stingerea obligației fiscale.

        Respectiv, contractul de locațiune a proprietății imobiliare care se înregistrează de către contribuabil persoană fizică la Serviciul Fiscal de Stat, luând în considerare că duce la nașterea obligației fiscale privind achitarea impozitului pe venit, se califică ca dare de seamă fiscală. 

        Articolul 260 alin. (1) din Codul fiscal prevede amendă pentru nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă fiscale, în mărime de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art. 232 lit. b) și anume contribuabilului persoană fizică, care nu practică activitate de întreprinzător, ce a săvîrşit o încălcare fiscală. În cazul în care acesta este lipsit de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrînsă, pentru încălcarea fiscală săvîrşită de el reprezentantul său legal (părinţii, înfietorii, tutorele, curatorul) poartă răspundere în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia fiscală şi de bunurile contribuabilului;. 

        Totodată, conform art. 231 alin. (4) din Codul fiscal, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei. 

        Conform art. 231 alin. (5) din Codul fiscal, se consideră semnificativă încălcarea fiscală care nu cade sub incidența alin. (4). 

        Astfel, în cazul în care contribuabilul persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător nu a înregistrat contractul de locațiune a proprietății imobiliare la Serviciul Fiscal de Stat și nu a achitat impozitul pe venit, acesta va fi sancționat în conformitate cu prevederile art. 260 alin. (1) din Codul fiscal, cu încasarea impozitului pe venit în mărime de 7% din darea în locațiune a proprietății imobiliare, cu calcularea majorării de întârziere (penalității), conform prevederilor art. 228 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, pentru neachitarea în termenele stabilite a impozitului din darea în locațiune a proprietății imobiliare, conform art. 901 alin. (34) din Codul fiscal. 

        Totodată, în cazul în care persoana fizică nu a înregistrat și nu a achitat impozitul pe venit, însă suma impozitului care urma a fi achitată este până la 100 lei lunar, aceasta urmează a fi sancționată cu avertizare, conform prevederilor art.235 alin. (11) din Codul fiscal, fiind calificată ca încălcare fiscală nesemnificativă cu încasarea impozitului pe venit și a majorărilor de întârziere (penalității).

Arhiva

        Ce sancțiuni se vor aplica persoanelor fizice pentru neînregistrarea contractului de locațiune cu privire la darea în arendă a imobilului?

         Conform prevederilor art. 129 pct. 9) din Codul fiscal, dare de seamă fiscală este orice declarație, informație, calcul, notă informativă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reținerea impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere (penalităților) și/sau amenzilor ori privind alte fapte ce țin de nașterea, modificarea sau stingerea obligației fiscale.

 Respectiv, contractul de locațiune a proprietății imobiliare care se înregistrează de către contribuabil persoană fizică la Serviciul Fiscal de Stat, luând în considerare că duce la nașterea obligației fiscale privind achitarea impozitului pe venit, se califică ca dare de seamă fiscală.

 Articolul 260 alin. (1) și (2) din Codul fiscal prevede amendă pentru nerespectarea modului de prezentare a dării de seamă fiscale.

 Totodată, conform art. 231 alin. (4) din Codul fiscal, se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei.

 Conform art. 231 alin. (5) din Codul fiscal, se consideră semnificativă încălcarea fiscală care nu cade sub incidența alin. (4).

 Astfel, în cazul în care contribuabilul persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător nu a înregistrat contractul de locațiune a proprietății imobiliare la Serviciul Fiscal de Stat și nu a achitat impozitul pe venit, acesta va fi sancționat în conformitate cu prevederile art. 260 alin. (1) din Codul fiscal, cu încasarea impozitului pe venit în mărime de 7% (până la 1 ianuarie 2017 – 5%) din darea în locațiune a proprietății imobiliare, cu calcularea majorării de întârziere (penalității), conform prevederilor art. 228 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, pentru neachitarea în termenele stabilite a impozitului din darea în locațiune a proprietății imobiliare, conform art. 901 alin. (34) din Codul fiscal.

 Totodată, în cazul în care persoana fizică nu a înregistrat și nu a achitat impozitul pe venit, însă suma impozitului care urma a fi achitată este până la 100 lei lunar, aceasta urmează a fi sancționată cu avertizare, conform prevederilor art.235 alin. (11) din Codul fiscal, fiind calificată ca încălcare fiscală nesemnificativă.

31.2.13.

Întreprinderea agricolă are luate în arendă terenuri agricole din diferite localități ale țării de la persoane fizice. În cazul dat apare obligația ca aceste terenuri să fie înregistrate ca subdiviziuni și ce sancțiune urmează a fi aplicată pentru admiterea încălcării respective?

        În conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal contribuabilul este obligat să se pună la evidență la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază își are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) și să primească certificatul de atribuire a codului fiscal. Aceste prevederi nu se aplică persoanelor al căror număr de identificare de stat reprezintă codul fiscal, cu excepția contribuabililor pentru care codul fiscal este cel atribuit în conformitate cu art. 5 pct. 28) lit. a), b), c), d) şi e). Contribuabilii care sunt înregistrați de către organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat se iau la evidența subdiviziunii respective a Serviciului Fiscal de Stat conform informației prezentate de către aceste organe. 

        Art. 5 pct. 29) din Codul fiscal stabilește noțiunea de subdiviziune, care reprezintă o unitate structurală a întreprinderii, instituției, organizației (filială, reprezentanță, sucursală, secție, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reședință de bază, care exercită unele din atribuțiile acesteia. 

        Totodată, conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului și/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locațiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informațiile inițiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum și despre sistarea temporară a activității subdiviziunii. 

        Prin urmare, în cazul în care întreprinderea agricolă a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice, acesta urmează să înregistreze, în baza contractului, ca subdiviziune aceste terenuri. 

        Subsecvent, neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amenda de la 3000 la 5000 de lei. Sînt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noţiunii indicate la art. 5 pct. 29) din Codul fiscal.

Arhiva

        Întreprinderea agricolă are luate în arendă terenuri agricole de la persoane fizice, în contract este specificat că arendașul are obligația de achitare a impozitului funciar. În cazul dat apare obligația ca aceste terenuri să fie înregistrate ca subdiviziuni?

        În conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal contribuabilul este obligat să se pună la evidență la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază își are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) și să primească certificatul de atribuire a codului fiscal. Aceste prevederi nu se aplică persoanelor al căror număr de identificare de stat reprezintă codul fiscal, cu excepția contribuabililor pentru care codul fiscal este cel atribuit în conformitate cu art. 5 pct. 28) lit. a), b), c), d) şi e). Contribuabilii care sunt înregistrați de către organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat se iau la evidența subdiviziunii respective a Serviciului Fiscal de Stat conform informației prezentate de către aceste organe.

 Art. 5 pct. 29) din Codul fiscal stabilește noțiunea de subdiviziune, care reprezintă o unitate structurală a întreprinderii, instituției, organizației (filială, reprezentanță, sucursală, secție, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reședință de bază, care exercită unele din atribuțiile acesteia.

 Totodată, conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului și/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locațiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informațiile inițiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum și despre sistarea temporară a activității subdiviziunii.

 Potrivit prevederilor art. 255 din Codul fiscal, neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informații neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancționează cu amendă de 4 000 de lei. Sunt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noțiunii la art. 5 pct. 29) din Codul fiscal.

 Prin urmare, în cazul în care întreprinderea agricolă a luat în arendă terenuri agricole de la persoane fizice și în contract este specificat că arendașul are obligația de a achita impozitul funciar, acesta urmează să înregistreze, în baza contractului, ca subdiviziune aceste terenuri.

31.2.14.

Care este mărimea amenzii aplicate contribuabilului pentru ruperea sigiliului legal aplicat pe bunurile contribuabilului de către Serviciul Fiscal de Stat?

        În conformitate cu art. 133 alin. (4) pct. 8) din Codul fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat aplică sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor. 

        Conform art. 129 pct. 22) din Codul fiscal, sigilarea reprezintă aplicarea sigiliului pe ușile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondență, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate. 

        Ruperea sau deteriorarea, în mod intenționat sau din neglijență, a unui sigiliu legal aplicat se sancționează cu amendă în mărime de la 30000 la 60000 de lei. 

        Astfel, în cazul în care sigiliul legal aplicat a fost înlăturat neautorizat, în lipsa funcționarului fiscal responsabil de monitorizarea procesului de sigilare, contribuabilul urmează a fi sancționat conform prevederilor art. 2631 din Codul fiscal. 

        Totodată, menționăm că sigiliul, prevăzut la la art. 2631 din Codul fiscal nu se referă la sigiliile aplicate MCC în scopul protecției integrității tehnice a acestora pe perioada exploatării lor.

Arhiva

 În conformitate cu art. 133 alin. (4) pct. 8) din Codul fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat aplică sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor. 

 Conform art. 129 pct. 22) din Codul fiscal, sigilarea reprezintă aplicarea sigiliului pe ușile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondență, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate. 

 Ruperea sau deteriorarea, în mod intenționat sau din neglijență, a unui sigiliu legal aplicat se sancționează cu amendă în mărime de 40 000 de lei.

 Astfel, în cazul în care sigiliul legal aplicat a fost înlăturat neautorizat, în lipsa funcționarului fiscal responsabil de monitorizarea procesului de sigilare, contribuabilul urmează a fi sancționat conform prevederilor art. 2631 din Codul fiscal. 

 Totodată, menționăm că sigiliul, avut în vedere la art. 2631 din Codul fiscal nu se referă la sigiliile aplicate MCC în scopul protecției integrității tehnice a acestora pe perioada exploatării lor.

31.2.15.

Dacă contribuabilul a depistat eroare în completarea dării de seamă prin faptul că a indicat greșit perioada fiscală, dar a prezentat dare de seamă corectată (impozitul a fost achitat în termen), va fi sancționat acesta conform art. 260 alin. (3) din Codul fiscal?

        Articolul 188 alin. (2) din Codul fiscal prevede că contribuabilul care descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conţine o greşeală sau o omisiune are dreptul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată, conform formularului şi modului de întocmire în vigoare pentru darea de seamă fiscală care se corectează.         Totodată, conform prevederilor art.188 alin. (4) din Codul fiscal, darea de seamă corectată nu va fi luată în considerație şi, prin urmare, nu va fi modificată darea de seamă precedentă dacă cea corectată a fost prezentată după emiterea de către conducerea organului care exercită controlul a unei decizii scrise cu privire la iniţierea efectuării unui control fiscal, al cărui obiect va fi şi darea de seamă prezentată greşit sau cu omisiuni și pe o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea. 

        Articolul 236 alin.(3) din Codul fiscal, prevede că în cazul în care contribuabilul descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conţine greşeli sau omisiuni şi prezintă darea de seamă corectată, precum şi în cazul în care contribuabilul nu are obligaţia prezentării dării de seamă, dar descoperă că au fost efectuate greşit calculul şi plata impozitelor şi taxelor, iar în urma acestora apar obligaţii fiscale suplimentare şi acestea sânt achitate până la anunţarea unui control fiscal, amenda nu se aplică. 

        Astfel, în cazul în care contribuabilul a depistat de sine stătător că în darea de seamă fiscală prezentată anterior a fost indicată greșit perioada fiscală și, ulterior, a prezentat o altă dare de seamă fiscală corectată, prevederile art.260 alin. (3) din Codul fiscal nu se vor aplica, în cazul în care vor fi respectate prevederile art.188 alin. (2) și alin.(4) din Codul fiscal.

Arhiva

        Dacă contribuabilul a depistat eroare în completarea dării de seamă prin faptul că a indicat greșit perioada fiscală, dar a prezentat dare de seamă corectată (impozitul a fost achitat în termen), va fi sancționat acesta conform art. 260 alin. (3) din Codul fiscal?  

        Conform art. 188 din Codul fiscal, darea de seamă fiscală corectată este versiunea dării de seamă fiscale precedente, iar în conformitate cu prevederile art. 236 alin. (3) din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilul descoperă că darea de seamă fiscală prezentată anterior conține greșeli sau omisiuni și prezintă darea de seamă corectată, precum și în cazul în care contribuabilul nu are obligația prezentării dării de seamă, dar descoperă că au fost efectuate greșit calculul și plata impozitelor și taxelor, iar în urma acestora apar obligații fiscale suplimentare și acestea sunt achitate până la anunțarea unui control fiscal, amenda nu se aplică. 

        Astfel, în cazul în care contribuabilul a depistat de sine stătător că în darea de seamă fiscală prezentată anterior a fost indicată greșit perioada și, ulterior, a prezentat o altă dare de seamă fiscală corectată, aceasta va fi considerată ca dare de seamă fiscală corectată și vor fi aplicate prevederile art. 236 alin. (3) din Codul fiscal.

31.2.16.

Va fi sancționată gospodăria țărănească (de fermier) pentru prezentarea tardivă a declarației cu privire la impozitul pe venit, în cazul în care pe parcursul perioadei fiscale nu a avut angajați și nu a obținut venit impozabil?

        Pentru prezentarea tardivă a declarației cu privire la impozitul pe venit, se aplică prevederile art. 260 alin.(2) din Codul fiscal. 

        Totodată, art. 83 alin. (9) din Codul fiscal prevede că gospodăria țărănească (de fermier) care pe parcursul perioadei fiscale nu a avut angajați și nu a obținut venit impozabil este scutită de obligația privind prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit. 

        Prin urmare, gospodăria țărănească (de fermier) care pe parcursul perioadei fiscale nu a avut angajați și nu a obținut venit impozabil nu va fi sancționată conform prevederilor art. 260 alin. (2) din Codul fiscal, întrucât aceasta a fost scutită de prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit.

31.2.17.

Va fi sancționat angajatorul pentru prezentarea tardivă salariatului a informației privind suma salariului achitat, suma scutirilor acordate și deducerilor prevăzute, precum și suma impozitului reținut, în cazul reținerii?

        Persoanele care sunt obligate să rețină la sursă impozitul, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile, să prezinte beneficiarului acestor plăți (cu excepția celor ce au obținut venituri conform art. 901 și art. 91 alin. (1)) informații privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art. 33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) și (7), precum și suma impozitului reținut, în cazul reținerii (art. 92 alin. (4) din Codul fiscal).  

        Articolul 2601 din Codul fiscal prevede amendă pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăţilor a informaţiei specificate la art. 92 alin. (4) şi (41) de către persoanele care sînt obligate să reţină impozitul la sursa de plată în mărime de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei. 

        Prin urmare, în cazul în care angajatorul a informat salariatul după data de 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile salariale despre suma salariului achitat acestuia, suma scutirilor acordate și deducerilor prevăzute, precum și suma impozitului reținut din salariu, acesta va fi sancționat cu amendă în mărime de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informație, dar nu mai mult de 5 000 de lei pentru toate informațiile neprezentate.

Arhiva

 Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88-90, art. 901 – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depășește scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1) și art. 91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut. Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor.

 De menționat că în cazul în care, pe parcursul perioadei fiscale, persoanele care sunt obligate să rețină la sursă impozitul se lichidează sau se reorganizează prin dezmembrare, acestea urmează să prezinte darea de seamă menționată în termen de 15 zile de la data aprobării bilanțului de lichidare/repartiție a întreprinderii în proces de lichidare sau reorganizare. 

 Persoanele care sunt obligate să rețină la sursă impozitul, până la 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile, să prezinte beneficiarului acestor plăți (cu excepția celor ce au obținut venituri conform art. 901 și art. 91 alin. (1)) informații privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art. 33-35, suma deducerilor prevăzute la art. 36 alin. (6) și (7), precum și suma impozitului reținut, în cazul reținerii (art. 92 alin. (4) din Codul fiscal). 

 Articolul 2601 din Codul fiscal prevede amendă pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăților a informației specificate la art. 92 alin. (4) de către persoanele care sunt obligate să rețină impozitul la sursa de plată în mărime de 200 lei pentru fiecare informație, dar nu mai mult de 5 000 de lei.

 Prin urmare, în cazul în care angajatorul a informat salariatul după data de 1 martie al anului fiscal imediat următor celui în care au fost efectuate plățile salariale despre suma salariului achitat acestuia, suma scutirilor acordate și deducerilor prevăzute, precum și suma impozitului reținut din salariu, acesta va fi sancționat cu amendă în mărime de 200 lei pentru fiecare informație, dar nu mai mult de 5 000 de lei.

31.2.18.

În urma controlului fiscal efectuat la agentul economic a fost emisă decizia asupra cazului de încălcare fiscală prin care au fost efectuate corectări în partea ce ține de veniturile achitate persoanei fizice. Urmează a fi aplicate careva sancțiuni acestuia în cazul în care nu va informa beneficiarul plăților despre acest fapt?

         Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88-90, art. 901 – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depășește scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1) și art. 91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut.         Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor.

         În cazul efectuării corectărilor în informația prezentată conform art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele indicate la aceasta sunt obligate să informeze beneficiarul plăților în termen de 15 zile lucrătoare de la data efectuării modificării sau emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală, conform prevederilor art. 92 alin. (41) din Codul fiscal. 

         Articolul 2601 din Codul fiscal prevede amendă pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăţilor a informaţiei specificate la art. 92 alin. (41) de către persoanele care sînt obligate să reţină impozitul la sursa de plată se sancţionează cu amendă de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei. 

         Astfel, în cazul în care agentul economic nu va informa în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală beneficiarul plăților despre corectările efectuate în urma controlului fiscal în informația prezentată conform art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, acesta urmează a fi sancționat cu amendă în mărime de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei.

Arhiva

         Potrivit art. 92 alin. (3) din Codul fiscal persoanele care sunt obligate să rețină impozitul în conformitate cu art. 88-90, art. 901 – dacă venitul achitat (pe tip de venit) depășește scutirea personală stabilită la art. 33 alin. (1) și art. 91 vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare încheierii anului fiscal, o dare de seamă, în care vor indica numele și prenumele (denumirea), adresa și codul fiscal al persoanei fizice sau juridice în folosul căreia au fost efectuate plățile, precum și suma totală a plății și a impozitului pe venit reținut. Această dare de seamă va include și datele despre persoanele și/sau veniturile scutite de impozitare prealabilă conform art. 90, precum și sumele veniturilor achitate în folosul lor. 

 În cazul efectuării corectărilor în informația prezentată conform alin. (3), persoanele indicate la acesta sunt obligate să informeze beneficiarul plăților în termen de 15 zile lucrătoare de la data efectuării modificării sau emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală, conform prevederilor art. 92 alin. (41) din Codul fiscal. 

 Articolul 2601 din Codul fiscal prevede amendă pentru neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăților a informației specificate la art. 92 alin. (41) de către persoanele care sunt obligate să rețină impozitul la sursa de plată în mărime de 200 lei pentru fiecare informație, dar nu mai mult de 5 000 de lei.

 Astfel, în cazul în care agentul economic nu va informa în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare fiscală beneficiarul plăților despre corectările efectuate în urma controlului fiscal în informația prezentată conform art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, acesta urmează a fi sancționat cu amendă în mărime de 200 lei pentru fiecare informație, dar nu mai mult de 5 000 de lei.

31.2.19.

În cadrul controlului fiscal se constată că la contribuabilul supus controlului au fost sustrase documentele contabile și nu au fost restabilite până la momentul controlului. Urmează a fi aplicate acestuia careva sancțiuni?

        În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 1-6, art. 22, în vigoare 1 ianuarie 2019), în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, entitatea este obligată să le restabilească în termen de 3 luni de la data constatării faptului respectiv. 

        Astfel, în cadrul controlului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat nu este abilitat să acorde contribuabilului termenul sus-menționat pentru reconstituirea contabilității, aceasta fiind obligația contribuabilului de a-și restabili singur în termenul stabilit documentele contabile, cu execepția cazurilor în care termenul de trei luni pentru restabilirea contabilității nu a expirat. 

        Articolul 257 alin. (5) din Codul fiscal, prevede că neasigurarea păstrării dărilor de seamă fiscale şi/sau a documentelor de evidenţă şi/sau a benzilor de control (benzilor de control pe suport electronic specializat) şi/sau lipsa totală ori parţială a contabilităţii, ceea ce face imposibilă efectuarea controlului fiscal, se sancţionează cu amendă de la 40000 la 60000 de lei, cu calcularea, după caz, a impozitelor şi taxelor respective conform art. 189 alin. (2) din Codul fiscal. 

        Prin urmare, în cazul în care în cadrul controlului fiscal este stabilit că la contribuabilul supus controlului sunt pierdute, sustrase sau distruse documentele contabile, ceea ce face imposibilă efectuarea controlului fiscal, potrivit prevederilor art. 257 alin. (5) din Codul fiscal, acesta urmează a fi sancționat cu amendă de la 40000 la 60000 de lei, cu calcularea, după caz, a impozitelor şi taxelor respective conform art. 189 alin. (2) din Codul fiscal. 

        Totodată, conform art. 257 alin. (7) din Codul fiscal, prin derogare de la alin. (2) şi (5) din același articol, prevederile respective nu se aplică entităţilor care ţin contabilitatea şi întocmesc situaţiile financiare în baza IFRS, pe o perioadă de pînă la 2 ani de la data implementării standardelor menţionate. 

        După restabilirea contabilității, în conformitate cu legislația în vigoare sau după prezentarea documentelor respective Serviciul Fiscal de Stat efectuează recalcularea obligațiilor fiscal calculate prin metode și surse indirecte.

Arhiva

         În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (6) din Legea contabilității nr. 113-VI din 27 aprilie 2007, în cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, contribuabilul este obligat să le restabilească în termen de până la 2 luni, începând cu data constatării faptului respectiv. 

 Astfel, în cadrul controlului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat nu este abilitat să acorde contribuabilului termenul sus-menționat pentru reconstituirea contabilității, aceasta fiind obligația contribuabilului de a-și restabili singur în termenul stabilit documentele contabile. 

 Articolul 257 alin. (5) din Codul fiscal prevede că lipsa totală ori parțială a contabilității, ceea ce face imposibilă efectuarea controlului fiscal, se sancționează cu amendă de 50 000 de lei, cu calcularea impozitelor și taxelor respective conform art. 189 alin.(2) din Codul fiscal. 

 Prin urmare, în cazul în care în cadrul controlului fiscal este stabilit că la contribuabilul supus controlului sunt pierdute, sustrase sau distruse documentele contabile, ceea ce face imposibilă efectuarea controlului fiscal, potrivit prevederilor art.257 alin.(5) din Codul fiscal, acesta urmează a fi sancționat cu amendă în mărime 50 000 lei, cu estimarea obligațiilor fiscale conform prevederilor art. 189 și 225 din Codul fiscal.

31.2.20.

Contribuabilul este subiect al impunerii cu TVA. La efectuarea livrării impozabile cu TVA nu a prezentat cumpărătorului factura fiscală. Ce sancțiuni vor fi aplicate în acest caz?

        În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

         Prezentarea facturii fiscale cumpărătorului se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art. 108 din Codul fiscal, cu excepția cazurilor prevăzute de Codul fiscal.

         Potrivit art. 260 alin. (4) din Codul fiscal, pentru neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la art.117 şi 1171 se sancţionează cu o amendă de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite.

Arhiva

 În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. 

 Prezentarea facturii fiscale cumpărătorului se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art.108 din Codul fiscal, cu excepția cazurilor prevăzute de Codul fiscal.  

 Potrivit art. 260 alin. (4) din Codul fiscal, pentru neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la art.117 și 1171 contribuabilul se sancționează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite.

31.2.21.

Ce sancțiuni se aplică la completarea incorectă a facturii fiscale?

        Completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” este reglementată de cap. II al Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factură fiscală”, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 118 din 28 august 2017.

         Neîntocmirea documentelor primare și a documentelor primare cu regim special ori nerespectarea cerințelor de perfectare a acestora, perfectarea incompletă sau inadecvată a documentelor primare și a documentelor primare cu regim special ori prezentarea acestora în contabilitate cu întârziere conform art. 295 alin. (3) din Codul contravențional se sancționează cu amendă de la 12 la 45 de unități convenționale aplicată persoanei responsabile de întocmirea, semnarea și prezentarea documentelor primare.

31.2.22.

Urmează a fi sancționat contribuabilul pentru neeliberarea sau neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, caz depistat în cadrul controlului fiscal repetat?

        În conformitate cu art. 234 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele care au calculat greșit impozitul și/sau taxa, dacă acest fapt nu a fost depistat în cadrul controlului fiscal anterior, la efectuarea repetată a controlului fiscal în condițiile reglementate la art. 214 alin. (8), sunt absolvite de aplicarea amenzilor și penalităților pentru încălcările fiscale depistate aferente perioadelor supuse controlului repetat.  

        Astfel, pentru absolvirea de răspundere pentru încălcările depistate în cadrul controlului repetat este necesară întrunirea a două condiții:

         1)încălcările depistate vizează calculul greșit al impozitului și/sau taxei; 

        2)controlul fiscal repetat este efectuat în temeiul art. 214 alin. (8) din Codul fiscal. 

        Prin urmare, prevederile art. 234 alin. (5) din Codul fiscal absolvă doar parțial de răspundere contribuabilul pentru încălcările depistate în cadrul controlului fiscal repetat. Legislația fiscală și alte acte legislative stabilesc și alte aspecte supuse verificării de către Serviciul fiscal de Stat în cadrul controlului fiscal care nu se califică ca calculare a impozitelor și taxelor pentru care legislația în vigoare stabilește sancțiuni. 

        Conform art. 260 alin. (4) din Codul fiscal, neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la art.117 şi 1171 se sancţionează cu o amendă de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite. 

        De asemenea, alin. (41) al articolului prevede că neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se sancţionează cu o amendă de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite. Prin urmare, dacă au fost depistate încălcări prevăzute la art. 260 alin. (4) și (41) din Codul fiscal, contribuabilul va fi sancționat chiar dacă acestea au fost depistate la efectuarea controlului fiscal repetat.

Arhiva

         În conformitate cu art. 234 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele care au calculat greșit impozitul și/sau taxa, dacă acest fapt nu a fost depistat în cadrul controlului fiscal anterior, la efectuarea repetată a controlului fiscal în condițiile reglementate la art. 214 alin. (8), sunt absolvite de aplicarea amenzilor și penalităților pentru încălcările fiscale depistate aferente perioadelor supuse controlului repetat. 

 Astfel, pentru absolvirea de răspundere pentru încălcările depistate în cadrul controlului repetat este necesară întrunirea a două condiții: 

 1)încălcările depistate vizează calculul greșit al impozitului și/sau taxei; 

 2)controlul fiscal repetat este efectuat în temeiul art. 214 alin. (8) din Codul fiscal.

 Prin urmare, prevederile art. 234 alin. (5) din Codul fiscal absolvă doar parțial de răspundere contribuabilul pentru încălcările depistate în cadrul controlului fiscal repetat. Legislația fiscală și alte acte legislative stabilesc și alte aspecte supuse verificării de către Serviciul fiscal de Stat în cadrul controlului fiscal care nu se califică ca calculare a impozitelor și taxelor pentru care legislația în vigoare stabilește sancțiuni.  

 Conform art. 260 alin. (4) din Codul fiscal, neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la art.117 și 1171 se sancționează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neprezentate în termenele stabilite. 

 De asemenea, alin. (41) al articolului prevede că neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale se sancționează cu o amendă în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.

 Prin urmare, dacă au fost depistate încălcări prevăzute la art. 260 alin. (4) și (41), contribuabilul va fi sancționat chiar dacă acestea au fost depistate la efectuarea controlului fiscal repetat.

31.2.23.

Începând cu 1 ianuarie 2019 au fost stabilite prețuri minime curente de comercializare cu amănuntul a țigaretelor fără filtru. Ce sancțiuni se vor aplica în cazul comercializării acestora la prețuri mai mici decât prețurile minime de referință?

        În rezultatul modificărilor operate la art.9 alin. (1) din Legea bugetului de stat pentru anul 2019 nr. 303 din 30 noiembrie 2018 au fost stabilite prețuri minime de comercializare cu amănuntul la țigarete (poziția tarifară 2402 20).  

        În condițiile acțiunii prevederilor art.9 alin. (2) din Lege, prețul de vânzare cu amănuntul pentru țigaretele (pachet unitar) cu filtru/fără filtru, poziția tarifară 2402 20, începând cu 1 ianuarie 2019 nu poate fi mai mic decât nivelul prețului minim de referință stabilit. 

    Totodată, alin. (3) al articolului menționat stabilește că comercializarea ţigaretelor cu filtru/fără filtru la preţuri mai mici decît preţurile minime de referinţă se sancţionează cu amendă în mărime de 50% din valoarea ţigaretelor respective, pornind de la preţul minim de referinţă respectiv, dar nu mai puţin de 1000 de lei.

Arhiva

        Începând cu 24 noiembrie 2017 au fost stabilite prețuri minime curente de comercializare cu amănuntul a țigaretelor fără filtru. Ce sancțiuni se vor aplica în cazul comercializării acestora la prețuri mai mici decât prețurile minime de referință?

         În rezultatul modificărilor operate la art.9 din Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16 decembrie 2016 prin Legea nr. 227 din 2 noiembrie 2017 au fost stabilite prețuri minime de comercializare cu amănuntul la țigarete (poziția tarifară 34020 20). 

 În condițiile acțiunii prevederilor art.91 alin. (1) din Lege prețul de vânzare cu amănuntul pentru țigaretele (pachet unitar) cu filtru/fără filtru, poziția tarifară 2402 20, începând cu 24 noiembrie 2017 nu poate fi mai mic decât nivelul prețului minim de referință stabilit. 

 Totodată, alin. (2) al articolului menționat stabilește sancționarea cu amendă în mărime de 50% din valoarea țigaretelor respective aflate în stoc la momentul controlului, dar nu mai puțin de 1000 de lei, în cazul comercializării lor cu amănuntul la prețuri mai mici decât prețurile minime de referință, cu excepția stocurilor de țigarete cu filtru/fără filtru aflate în unitățile comerciale cu amănuntul până la 1 ianuarie 2017.

Video
Codul fiscal 2019
Panou informativ