29.1.1. Surse de venit impozabile
Înapoi
29.1.1.1.

Se consideră surse de venit impozabile indemnizațiile pentru eliberarea din serviciu și ajutoarele materiale primite de către persoanele fizice (inclusiv funcționarii publici)?

În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoanele fizice (inclusiv funcționarii publici) sub formă de indemnizație unică, precum și ajutor material, reprezintă surse de venit impozabile.

Arhiva

        Se consideră surse de venit impozabile indemnizaţiile şi ajutoarele materiale primite de către funcţionarii publici? 

        În conformitate cu prevederile art. 20 lit. g) din Codul fiscal, sumele primite de către persoanele fizice sub formă de indemnizaţie unică în marime de 6 salarii medii lunare, în cazul de lichidare a autorităţii publice, de reducere a efectivului de personal sau de modificare a statului de personal, reprezintă surse de venit neimpozabile. Vis-a-vis de regimul fiscal aplicat indemnizaţiei unice acordate funcţionarului public în marime de 50% din salariu de funcţie pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, potrivit alin. (3) art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008, menţionam ca conform art. 18 lit. o) din Codul fiscal acest tip de venit reprezintă o sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit fiind impozitată în mod general stabilit de legislaţia fiscală. Aferent ajutorului material acordat funcţionarului public potrivit prevederilor Hotarîrii Guvernului nr. 525 din 16.05.2006, comunicăm că acest tip de venit este stabilit ca sursă de venit impozabilă în conformitate cu prevederile lit. o) art. 18 din Codul fiscal.

29.1.1.2.

Sunt considerate ca surse de venit impozabile onorariile pentru munca efectuată, obținute de către persoana fizică?

        În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, onorariile sunt considerate ca surse de venit impozabile. 

        Prin urmare, la achitarea onorariilor angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

Arhiva

        Sunt considerate ca surse de venit impozabile onorariile şi poate persoana fizică să beneficieze de scutirea personală nefolosită pentru anii 2008-2009? 

        În conformitate cu prevederile art.18 lit. c) din Codul fiscal, onorariile sunt considerate ca surse de venit impozabile. Totodată, potrivit prevederilor art.83 alin. 2 lit. b) din Codul Fiscal, persoanele fizice rezidente care nu au obligaţii privind achitarea impozitului pe venit, dar obţin venit impozabil din sursele altele decât salariul, care depăşeşte suma scutirii personale pe an acordate conform art.33 alin. (1) din Codul fiscal, sunt obligate să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit. Conform prevederilor art.33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoana fizica rezidentă) are dreptul la o scutire personală pe an. Pentru anul 2010 suma dată constituie 8100 lei, iar pentru anii 2008- 2009, respectiv 6300 lei şi 7200 lei. În conformitate cu prevederile art. 83 alin.5 din Codul fiscal, persoanele fizice care nu sunt obligate să prezinte Declaraţia cu privire la impozitul pe venit, la depistarea faptului de plată în plus la impozit, au dreptul, în termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei sau cu depăşirea acestui termen, să prezinte o declaraţie în care vor indica suma platită în plus la impozit, care urmeaza să fie restituită conform legislaţiei fiscale. 

        Potrivit prevederilor art.266 alin. (1) din Codul fiscal, cererea de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmeaza a fi restituite, poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuarii şi/sau apariţiei lor. 

        Prin urmare, în cazul în care la prezentarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2008-2009 şi 2010, va fi înregistrată suma platită în plus, urmeaza să înaintaţi o cerere către Inspectoratul fiscal teritorial, în raza caruia este domiciliul de bază (viza de resedintă). Restituirea sumelor achitate în plus se efectueaza în termenii stabiliti de legislatia fiscala, conform prevederilor art.175 din Codul Fiscal.

29.1.1.3.

Care este regimul fiscal la achitarea indemnizațiilor în cazul eliberării (inclusiv eliberării forțate) din serviciul public?

        În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabile. 

        De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.  

        Astfel, la achitarea îndemnizațiilor de eliberare din serviciu pentru prima lună angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal. 

        În cazul achitării indemnizației de eliberare din serviciu pentru a doua și a treia lună, potrivit prevederilor art. 186 alin. (1) lit. b) și c) din Codul muncii nr. 154-XV din 28 martie 2003, angajatorul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal.

Arhiva

        Care este regimul fiscal la achitarea indemnizațiilor în cazul eliberării (inclusiv eliberării forțate) din serviciul public?  

        În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub forma de indemnizație în baza art. 42 din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 „Cu privire la funcția publica și statutul funcționarului public”, reprezintă surse de venit impozabil. 

        De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare patron care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat sa calculeze, ținînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014. 

        Astfel, la achitarea sumelor respective patronul urmează să rețină impozitul pe venit la sursa de plată, conform prevederilor art. 88 alin. (1) din Codul fiscal.

        Totodată, tipuri de drepturi și venituri din care nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii sunt reglementate în art. 23 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 08.07.1999, precum și în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv. Astfel, în cazul în care îndemnizația ce urmează a fi achitată nu se regăsește în actele legislative enumerate mai sus ca sursă din care nu se calculează contribuția de asigurări sociale, atunci urmează de a fi calculat și reținut această plată obligatorie. 

        De asemenea, potrivit pct. 9 din anexa nr. 3 a Legii cu privire la mărimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala nr. 1593 din 16.12.2002, indemnizația respectivă este o plata din care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

        Care este regimul fiscal la achitarea indemnizaţiilor în cazul eliberării forţate din serviciul public? 

        În conformitate cu prevederile art.20 lit. g) din Codul fiscal, sumele primite de către persoane fizice sub formă de indemnizaţie unică în marime 6 salarii medii lunare în baza art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158-XVI din 04.07.2008 „Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”, reprezintă surse de venit neimpozabile. Totodată, potrivit pct. 8) din anexa nr. 5 a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 129 din 23 decembrie 2010 şi respectiv pct. 9) din anexa nr. 3 a Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurăre obligatorie de asistenţă medicală nr.1593 din 16.12.2002, indemnizaţia respectivă este o plată din care nu se calculează contribuţii de asigurare sociale şi, respectiv, prime de asigurăre obligatorie de asistenţă medicală. Referitor la indemnizaţia unică în marime de 50% din salariul de funcţie pentru fiecare an complet de activitate în serviciul public, menţionam că, în conformitate cu art. 18 lit. o) din Codul fiscal, aceasta reprezintă o sursă de venit impozabilă şi baza de calcul pentru contribuţii de asigurări sociale şi, respectiv, prime de asigurare obligatorie de asistenta medicală. Suma calculată, în conformitate cu prevederile art. 330 alin. (2) din Codul Muncii al Republicii Moldova, pentru reţinerea plăţilor în caz de eliberare din serviciu în marime de 0,1% pentru fiecare zi din suma neplatită în termen, nu este stabilită ca compensaţie reglementata de alin. (1) al articolului menţionat, respectiv potrivit art. 18 lit. o) din Codul fiscal, constituie sursă de venit impozabilă. Totodată, aceasta nu reprezinta baza de calcul pentru contributii de asigurari sociale, în schimb urmează de a se calcula primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. De asemenea, conform prevederilor alin. (1) art. 88 din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu este obligat sa calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi să reţina din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit prin Hotarîrea Guvernului nr. 10 din 19.01.2010. Prevederi analogice de calculare şi reţinere, de către angajator, a contribuţiilor de asigurari sociale şi prime de asigurari obligatorii de asistenţă medicală stabilesc şi art.20 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr.489-XIV din 08.07.1999, precum şi art.25 din Legea cu privire la mărimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593 din 26.12.2002. Totodată, ţinem să menţionam că, atît în cazul în care întreprinderea a transferat sumele menţionate fără a reţine impozitului pe venit, precum şi în cazul în care acestea au fost încasate forţat, de către executorul judecătoresc, fără a fi calculat şi reţinut impozitul pe venit la sursa de plată, angajatorul este obligat ca în termen de o luna de la încheierea anului fiscal, să prezente organului fiscal teritorial o dare de seamă fiscală (Forma IAL09), în care va indica numele şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanelor fizice în folosul cărora au fost transferat sau au fost încasat integral de la întreprindere, salariul pentru lipsa forţata de la serviciu, fără indicarea impozitului pe venit aferente acestui salariu care nu a fost reţinut. Cît priveste calcularea şi reţinerea contribuţiilor de asigurări sociale şi a primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală relatam că, în cazul în care suma salariului plătit pentru lipsa forţată de la serviciu a fost achitata sau încasată de catre executorul judecătoresc, fără a fi calculate şi reţinute aceste plaţi, angajatorul conform legislaţiei în vigoare urmează să reflecte aceste sume în evidenţa contabilă, efectuînd calculul plaţilor date şi anume a contribuţiilor de asigurări sociale conform tarifelor stabilite pentru perioadele în care angajatul a fost lipsit forţat de la serviciu, iar a primele menţionate conform tarifului stabilit pentru perioada fiscală în care s-au transferat aceste prime. De asemenea, în scopul ţinerii evidenţei individuale a asiguratilor la sistemul public de asigurări sociale, precum şi a plaţilor achitate, angajatorul este obligat să prezinte casei teritoriale de asigurări sociale Declaraţia anuală a persoanei asigurate (REV 5), în termenii stabiliţi de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat pe anul respectiv.

29.1.1.4.

Cum se constată venitul fondatorului administrării fiduciare (fiduciant) în cadrul contractului de administrare fiduciară?

        Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.  

        În cadrul tranzacțiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacție, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît și administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît și cheltuielile aferente operațiunii respective, conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, Standardele Naționale de Contabilitate, inclusiv SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, precum și altor acte legislative și normative. 

         Astfel, fiduciantul va constata veniturile rezultate din darea în locațiune (arendă) a proprietății și cheltuielile aferente obținerii venitului respectiv.

Arhiva

        Cum se constată venitul fondatorului administrării fiduciare (fiduciant) în cadrul contractului de administrare fiduciară?  

        Potrivit prevederilor art. 1053 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării. 

        În cadrul tranzacțiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacție, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît și administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît și cheltuielile aferente operațiunii respective conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilității nr. 113 din 27.04.2007, Standardele Naționale de Contabilitate, inclusiv SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, precum și altor acte legislative și normative.

        Astfel, fiduciantul va constata veniturile rezultate din darea în locațiune (arendă) a proprietății și cheltuielile aferente obținerii venitului respectiv.

        Cum se constată venitul fondatorului administrării fiduciare (fiduciant) în cadrul contractului de administrare fiduciară? 

        Potrivit prevederilor art.1053 din Codul civil prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părţi (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării. În cadrul tranzacţiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacţie, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît şi administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît şi cheltuielile aferente operaţiunii respective conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilităţii nr. 113 din 27.04.2007, Standardele naţionale de contabilitate, inclusiv S.N.C. 3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii” şi 18 “Venitul”, şi alte acte normative şi legislative. Astfel, fiduciantul va constata veniturile rezultate din darea în locaţiune (arendă) a proprietăţii şi cheltuielile aferente obţinerii venitului respectiv.

29.1.1.5.

Cum se constată venitul administratorului fiduciar (fiduciar) în cadrul contractului de administrare fiduciară?

        Potrivit prevederilor art. 1503 din Codul civil, prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării.  

        În cadrul tranzacțiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacție, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît și administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît și cheltuielile aferente operațiunii respective conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, Standardele Naționale de Contabilitate, inclusiv SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, precum și altor acte legislative și normative. 

        Astfel, fiduciarul va reflecta la venituri – veniturile sub formă de recompensă plătită de fiduciant și la cheltuieli – cheltuielile aferente obținerii acestui venit.

Arhiva

        Cum se constată venitul administratorului fiduciar (fiduciar) în cadrul contractului de administrare fiduciară?  

        Potrivit prevederilor art.1053 din Codul civil prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părți (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării. 

        În cadrul tranzacțiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacție, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît și administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît și cheltuielile aferente operațiunii respective conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilității nr. 113 din 27.04.2007, Standardele Naționale de Contabilitate, inclusiv SNC „Venituri” și SNC „Cheltuieli”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, precum și altor acte legislative și normative.

        Astfel, fiduciarul va reflecta la venituri – veniturile sub formă de recompensă plătită de fiduciant și la cheltuieli – cheltuielile aferente obținerii acestui venit.

        Cum se constată venitul administratorului fiduciar (fiduciar) în cadrul contractului de administrare fiduciară? 

        Potrivit prevederilor art.1053 din Codul civil prin contract de administrare fiduciară, o parte (fondator al administrării, fiduciant) predă bunuri în administrare fiduciară celeilalte părţi (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se obligă să administreze patrimoniul în interesul fondatorului administrării. În cadrul tranzacţiilor de administrare fiduciară efectuate, fiecare parte, participantă la tranzacţie, atît fondatorul administrării (fiduciantul) cît şi administratorul fiduciar (fiduciarul), îşi reflectă în contabilitatea financiară veniturile cît şi cheltuielile aferente operaţiunii respective conform prevederilor Codului fiscal, Legii contabilităţii nr. 113 din 27.04.2007, Standardele naţionale de contabilitate, inclusiv S.N.C. 3 “Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii” şi 18 “Venitul”, şi alte acte normative şi legislative. Astfel, fiduciarul va constata veniturile sub formă de recompensă plătită de fiduciant şi cheltuielile aferente obţinerii acestui venit.

29.1.1.6.

Unde urmează a fi impuse veniturile obţinute de rezidentul Republicii Moldova în urma producerii, de la locul de reşedinţă, a unui spot publicitar pentru un nerezident al Republicii Moldova.

        În conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, reprezintă venit impozabil. 

        Prin urmare, în cazul în care serviciile de producere a spotului publicitar sunt acordat de rezident de la locul său de reşedinţă care se află în Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată de rezident în Republica Moldova şi, respectiv, venitul obţinut în urma prestării acestora urmează de a se impune pe principii generale.

29.1.1.7.

Se consideră oare drept sursă de venit impozabilă, indemnizaţia unică acordată consilierilor locali la expirarea mandatului alesului local?

Articolul 20 din Codul fiscal, specifică sursele de venit din care nu se calculează impozitul pe venit. Potrivit prevederilor art.25 alin.(1) din Legea privind statutul alesului local nr.768 din 02.02.2000, la expirarea mandatului, alesului local care a activat cel puţin doi ani în această calitate i se acordă o indemnizaţie unică, egală cu salariul mediu lunar pe economia naţională pentru anul precedent. Îndemnizaţia menţionată nu este specificată în art. 20 din Codul fiscal ca sursă de venit neimpozabilă şi, respectiv, aceasta se va impozita cu impozitul pe venit în modul general stabilit.

29.1.1.8.

Reprezintă oare obiect al impunerii cu impozit pe venit suma compensaţiei pentru concediile anuale nefolosite de angajat?

        Suma compensaţiei pentru concediile anuale nefolosite de angajat, nu este specificată ca sursă de venit neimpozabilă la art. 20 din Codul fiscal. 

        Prin urmare, în conformitate cu art. 18 lit.o) din Codul fiscal, compensaţia dată constituie sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut al angajatului şi se impune în modul general stabilit.

29.1.1.9.

Se consideră ca sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit, acordarea de către angajator a creditului fără dobândă în folosul angajatului?

        În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut. 

        Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata medie ponderată (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la creditele acordate cu scadenţa ce depăşeşte 12 luni – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele la termen – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare. 

        De asemenea, menţionăm că în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.  

        Statistica ratelor de bază pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md.  

        Astfel, entitatea urmeză de a reţine impozitul pe venit la sursa de plată din suma facilităţii acordate de către patron, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, aplicînd cotele impozitului stabilite la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.

Arhiva

        Se consideră ca sursă de venit impozabilă cu impozitul pe venit, acordarea de către angajator a creditului fără dobândă în folosul angajatului? 

        În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

        Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ suma dobînzii, determinată ca rezultat al diferenţei pozitive dintre rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg) stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune (rata dobînzii aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt – pentru împrumuturile acordate pe un termen de pînă la 5 ani; rata dobînzii la creditele pe termen lung – pentru împrumuturile acordate pe un termen mai mare de 5 ani) şi rata dobînzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului, în funcţie de termenul lor de acordare.

        De asemenea, menţionăm că în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern. 

        Statistica ratelor de bază pe anii respectivi este stabilită de Banca Naţională şi care poate fi vizualizată pe pagina oficială www.bnm.md

        Astfel, entitatea urmeză de a reţine impozit pe venit la sursa de plată din suma facilităţii acordate de către patron, potrivit prevederilor art. 19 lit. d) din Codul fiscal, aplicînd cotele impozitului stabilite la art. 15  lit. a) din Codul fiscal.

29.1.1.10.

Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii Contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, republicat în M.O. nr. 27-34/61 din 07.02.2014, Standardelor Naționale de Contabilitate „Venituri”, „Cheltuieli”, „Prezentarea situațiilor financiare”, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013, publicat în M.O. nr. 177-181/1224 din 16.08.2013, Planului general de conturi, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119 din 06.08.2013, publicat în M.O. nr. 177-181/1225 din 16.08.2013.

Întrebarea se regăsește la 29.1.11.10

Arhiva

        Cum se stabileşte obiectul impozabil potrivit prevederilor 542 din Codul fiscal utilizînd indicatorii raportului financiar?  

        În conformitate cu prevederile art. 542 din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul din activitatea operaţională obţinut în perioada fiscală declarată.

        De asemenea, conform scrisorii IFPS nr. (26-08/2-02/1/1211)17/22 din 02.03.2012 http://www.fisc.md/Impozitul_pe_venit.aspx?file=572 şi potrivit prevederilor Standardului Naţional de Contabilitate nr. 5, activitatea operaţională este activitatea de bază a întreprinderii în vederea obţinerii venitului din vînzarea producţiei, mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, precum şi din alte tipuri de activităţi.

        Astfel, veniturile din activitatea operaţională sunt înregistrate în conturile contabile 611 „Venituri din vînzări” şi 612 „Alte venituri operaţionale” din Planul de conturi contabile al activităţii economice-financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 174 din 25 decembrie 1997. În Raportul de profit şi pierderi indicatorii conturilor 611 şi 612 se reflectă respectiv la codul rândurilor 010 şi 040.

29.1.1.11.

Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii nr. 71 din 12.04.2015 privind modificarea art. 541 din Codul fiscal, publicată în M.O nr. 102-104/170 din 28.04.2015

Întrebarea se regăsește la nr. 29.1.11.11

Arhiva

        Poate fi constatat casa de schimb valutar ca subiect al impunerii în conformitate cu prevederile alin. (1) art. 541 din Codul fiscal dacă venitul activităţii respective nu se supune TVA şi venitul din activitatea operaţională în anul precedent (anul 2011) a constituit o sumă de pînă la 100 000 lei? 

        În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 541 din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca plătitori de T.V.A. pe parcursul perioadei fiscale declarate, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali. 

        De asemenea, agenţii economici care corespund prevederilor alin. (1) art. 541 din Codul fiscal şi care, la situaţia din 31 decembrie a perioadei precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100 000 lei utilizează regimul de impozitare prevăzut de Capitolul 71 din Codul Fiscal. Alte excepţii privind constatarea ca subiecţi ai impunerii conform Capitolului 71 din Codul fiscal nu sunt prevăzute. 

        Astfel, casa de schimb valutar care conform situaţiei din 31 decembrie a perioadei precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de pînă la 100 000 lei vor utiliza regimul de impozitare prevăzut de Capitolul 71.

29.1.1.12. întrebarea se regăsește la nr. 29.1.11.13.

Arhiva

        În conformitate cu informaţia din raportul financiar pentru perioada anului 2011, întreprinderea a constatat venit din activităţi operaţionale în sumă de 400 000 lei. Care este regimul de impozitare în perioada fiscală 2012? 

        În conformitate cu prevederile articolului 541 alineatul (3) din Codul fiscal, care a fost modificat prin Legea nr. 178 din 11 iulie 2012, agenţii economici menţionaţi la alin. (1) care, la situaţia din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activităţi operaţionale în sumă de la 100 000 la 600 000 lei pot alege regimul de impozitare prevăzut de Capitolul 71 din Codul fiscal sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit din momentul în care sunt înregistraţi benevol în calitate de plătitor de T.V.A. 

        Astfel, în cazul în care agentul economic nu este înregistrat ca plătitor de T.V.A, acesta va determina impozitul pe venit în conformitate cu prevederile Capitolului 71 „Regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”. 

        În cazul în care agentul economic se înregistrează ca plătitor de T.V.A, acesta va aplica regimul de impozitare privind impozitul pe venit în modul general stabilit din momentul înregistrării. Pînă la data înregistrării agentului economic ca plătitor de T.V.A. acesta va aplica regimul fiscal pentru agenţi economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

29.1.1.13. Care este modalitatea aplicării TVA şi impozitului pe venit la serviciile de interconectare la generarea apelurilor internaţionale de telefonie?

        Răspunsul este perfectat în conformitate cu explicaţiile prezentate de către Comisia economie, buget şi finanţe a Parlamentului Republicii Moldova.

        La generarea apelului internaţional din reţeaua operatorului din Republica Moldova, în condiţiile tranzitului acestuia prin alt operator naţional intermediar, survin următoarele consecinţe fiscale.

        Costul apelului, achitat de client, în temeiul art.93 alin.4) şi 6) din Codul  fiscal, constituie livrare impozabilă şi se supune impozitării conform art.97 din cod, valoarea impozabilă a căreia o constituie  întreaga valoare pasibilă achitării de către client.

        Serviciul de tranzit, prestat de către operatorul naţional intermediar se impozitează cu TVA pe principii generale şi se include în venitul acestuia. În valoarea acestuia nu se include valoarea serviciului achitat de către operatorul naţional operatorilor din străinătate, care participă la realizarea apelului internaţional. Pentru serviciul de tranzit prestat de către operatorul naţional intermediar, acesta, în conformitate cu art. 117 din Codul fiscal, prezintă factură fiscală operatorului naţional.

        Ţinînd cont de faptul că serviciile de telefonie sunt impozabile cu TVA, trecerea în cont a TVA se efectuează în conformitate cu art.102 alin. (1) al Codului fiscal.

        La generarea apelului internaţional din reţeaua operatorului străin adresat clienţilor operatorului naţional, în condiţiile tranzitului acestuia prin alt operator naţional intermediar, survin următoarele consecinţe fiscale.

        Serviciul de tranzit, prestat de operatorul naţional intermediar şi achitat de către operatorul din străinătate, constituie venit al operatorului naţional intermediar şi nu include în sine valoarea serviciului achitat de către operatorul din străinătate operatorului naţional prin operatorului naţional intermediar. Valoarea serviciului de tranzit, achitată de către operatorul străin companiei operatorului naţional intermediar, reprezintă cheltuieli ale operatorului din străinătate.

        Venitul operatorului naţional îl reprezintă valoarea primită de la operatorul străin prin operatorul naţional intermediar. Valoarea serviciului, achitată operatorului naţional de către operatorul străin prin operatorul naţional intermediar, reprezintă cheltuieli ale operatorului din străinătate.

        Veniturile primite de către operatorul naţional intermediar şi operatorul naţional din asigurarea apelului internaţional, generat din reţeaua operatorului din străinătate, nu se impozitează cu TVA în temeiul Convenţiei de la Melbourne din a. 1988. 

29.1.1.14.

Se vor scuti de la plata impozitului pe venit, veniturile obţinute de către persoanele fizice şi persoanele juridice naţionale, antrenate în cadrul Programului "Compact" prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului?

        În conformitate cu prevederile art. 4 alin (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. 

        Întru asigurarea executării Acordului “Compact” dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului, semnat la 22.01.2010, privind implementarea Programului de asistenţă “Compact”, prin Hotărîrea Guvernului 949 din 12.10.2010 (Monitorul Oficial 206-209/1060, 22.10.2010) s-a aprobat Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii, stabilite de Acordul "Compact".

        Respectiv, Capitolului V, pct. 20 din Regulamentul cu privire la modul de aplicare a scutirii de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de Acordul “Compact”, stipulează că în conformitate cu secţiunea 2.8 litera (d) “Taxe” din Acordul nominalizat, persoanele juridice naţionale constituite în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi persoanele fizice naţionale antrenate în cadrul Programului “Compact” nu se scutesc de la plata impozitului pe venit, contribuţiilor de asigurări sociale şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, dar sînt subiecţi ai impunerii în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova. 

        Totodată, potrivit pct. 3 alin. 8) al aceluiaşi articol, noţiunea de naţional reprezintă persoană fizică care este cetăţean al Republicii Moldova sau persoană fizică care deţine adeverinţă de imigrant permanent în Republica Moldova şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova (cu excepţia FPM Moldova* şi oricărei persoane juridice străine, inclusiv oricărei filiale, reprezentanţe sau reprezentanţe permanente, înregistrate în Moldova, a unei persoane juridice străine cu privire la venitul obţinut din livrările de mărfuri, lucrări sau servicii în cadrul Programului “Compact”). 

        Prin urmare, persoanele naţionale fizice şi juridice, constituie în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, nu se scutesc de la plata impozitului pe venit pentru serviciile prestate în cadrul Programului respectiv, precum şi de la contribuţiile de asigurări sociale şi de la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Venitul respectiv urmează a fi impus în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.


*Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova)

29.1.1.15.

Se va impozita venitul obținut de către persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la realizarea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul, în adresa persoanei juridice?

        Potrivit prevederilor Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM Rev. 2), aprobat prin Hotărîrea Colegiului biroului Național de Statistică nr. 20 din 29 decembrie 2009, pus în aplicare din 1 ianuarie 2014, producerea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul este parte din diviziunea 10 „Industria alimentară”, grupa 10.5 ”Fabricarea produselor lactate”. Respectiv, acestea nu pot fi calificate ca producție din zootehnie în formă naturală.  

        Astfel, în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, din plățile îndreptate spre achitare în folosul persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, entitatea urmează să rețină, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7%.

Arhiva

        Se va impozita venitul obținut de către persoana fizică, de la realizarea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul, în adresa persoanei juridice?  

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 3% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural. 

        Totodată, producerea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul, potrivit prevederilor Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM Rev. 2), aprobat prin Hotărîrea Colegiului biroului Național de Statistică nr. 20 din 29 decembrie 2009, pus în aplicare din 1 ianuarie 2014, este parte din diviziunea 10 „Industria alimentară”, grupa 10.5 ”Fabricarea produselor lactate”. Respectiv, acestea nu pot fi calificate ca producție din zootehnie în formă naturală. 

        Astfel, în conformitate cu prevederile art. 90 din Codul fiscal, din plățile îndreptate spre achitare în folosul persoanei fizice, entitatea urmează să rețină, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier).

        Se va impozita venitul obținut de către persoana fizică, de la realizarea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul, în adresa persoanei juridice?  

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 rețin un impozit în mărime de 2% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier), pe veniturile obținute de către acestea aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural. 

        Totodată, produsele lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul, potrivit prevederilor Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei din 01.01.2010 (CAEM), acestea fac parte din clasele 10.4 „Fabricarea uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale” și 10.5 ”Fabricarea produselor lactate”. Respectiv, acestea nu pot fi calificate ca producție din zootehnie în formă naturală. 

        Astfel, în conformitate cu prevederile art. 90 din Codul fiscal, din plățile îndreptate spre achitare în folosul persoanei fizice, entitatea urmează să rețină, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier).

        Se va impozita venitul obţinut de către persoana fizică, de la realizarea produselor lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul, în adresa persoanei juridice?  

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 2% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural. 

        Totodată, comunicăm că produsele lactate precum brânza (de oi, de vaci), smântâna, untul, potrivit prevederilor Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei din 09.02.2000 (CAEM), acestea fac parte din clasa 15.51 ”Prelucrarea laptelui şi fabricarea produselor lactate”, respectiv, nu pot fi calificate ca producție din zootehnie în formă naturală. 

        Astfel, în conformitate cu prevderile art. 90 din Codul fiscal, din plățile îndreptate spre achitare în folosul persoanei fizice, entitatea urmează să reţină, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). 


[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificăr art.901 din Codul fiscal, prin Legea nr.324 din 23.12.2013 (publicată în Monitorul Oficial nr.320-321/871 din 31.12.2013)]

        Se va impozita venitul obţinut de către persoanele fizice, de la realizarea producţiei de zootehnie în formă naturală (brînză de oi)?  

        Potrivit prevederilor art.20 lit.у) din Codul fiscal, veniturile obţinute de persoanele fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), de la predarea materiei prime secundare, inclusiv a deşeurilor şi a reziduurilor de hîrtie şi de carton, de cauciuc, de plastic şi de sticlă (cioburi de sticlă), de metale feroase şi neferoase, a reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora şi ambalajului returnabil, precum şi de la livrarea producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată sunt stabilite ca surse de venit neimpozabile. Menţionăm că potrivit explicaţiilor prezentate de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la producţia dinzootehnie în formă naturală se atribuie: lapte (neprelucrat), ouă, lînă, piei, puf, blănuri. Astfel, venitul obţinut de către persoanele fizice, de la realizarea producţiei dezootehnie în formă naturală (brînză de oi), constituie sursă de venit impozabilă.

29.1.1.16.

Care sint sursele de venit impozabile ?

Sursele de venit impozabile sunt stabilite în articolul 18 din Codul Fiscal.

29.1.1.17.

Constituie sursă de venit impozabilă pentru entitate, împrumutul nerambursat, acordat de către fondator, sau persoană terță?

        Potrivit art.18 lit. j) din Codul fiscal venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului, constituie sursă de venit impozabilă. 

        Astfel, în cazul în care, agentul economic (entitаteа) nu va rambursa împrumutul împrumutatului (fondatorului, sau altei persoane), acesta va fi stabilit ca venit al entităţii date şi se va supune impozitării în modul general stabilit.

29.1.1.18.

Agentul economic a achitat persoanei fizice-cetățean indemnizația de concediere în cuantum mai mare decît mărimea specificată la alin. (1) art. 186 din Codul muncii. Se va considera venitul respectiv drept sursă de venit impozabilă pentru aceasta sau nu?

        În conformitate cu prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal, sumele primite de către persoanele fizice sub formă de indemnizație unică, reprezintă surse de venit impozabile. 

         Astfel, indiferent de faptul stabilirii de către angajator în contractul colectiv sau contractul individual de muncă a prevederilor care prevăd mărimi sporite ale indemnizației de eliberare din serviciu comparativ cu cele prevăzute la art. 186 din Codul muncii, suma indemnizației achitate angajatului constituie sursă de venit impozabilă.

29.1.1.19.

Cum urmează a fi impozitate cîștigurile din jocurile de noroc?

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de al loterii şi/sau pariuri sportive. 

        Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obținute de la jocurile de noroc, loterii și de la campaniile promoționale atît în formă monetară, cît și nemonetară. În scopul aplicării noţiunii respective, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenței pozitive dintre suma cîştigată și suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată.

Arhiva

        Cum urmează a fi impozitate cîștigurile din jocurile de noroc?  

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc 

        Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obținute de la jocurile de noroc, loterii și de la campaniile promoționale atît în formă monetară, cît și nemonetară. În scopul aplicării noţiunii respective, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenței pozitive dintre suma cîştigată și suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată. 

        Cum urmează a fi impozitate cîștigurile din jocurile de noroc?  

        În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la campaniile promoţionale şi/sau din loterii şi pariuri.

        Totodată, potrivit art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, cîştiguri reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară. În scopul aplicării prezentei noţiuni, cîştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma cîştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, cîştigul reprezintă suma totală cîştigată.

29.1.1.20.

Care sunt termenii de achitare a impozitului pe venit în rate?

        În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1)-(5) din Codul fiscal, termenul de achitare a impozitului în rate survine pentru: 

        - agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din: 

        a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlul II din Codul fiscal, pentru anul respectiv; sau 

        b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru anul precedent. - întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), obligate să achite impozitul în rate conform alin.(1), dispun de dreptul de a achita impozitul în două etape: 1/4 din suma indicată la alin.(1) lit.a) sau b) – pînă la 25 septembrie şi 3/4 din această sumă – pînă la 25 decembrie ale anului fiscal;

        - întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au subdiviziuni în afara unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul central (adresa juridică) transferă la buget de la sediul subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai subdiviziunii pentru anul precedent ori partea impozitului pe venit calculată proporţional venitului obţinut de subdiviziune conform datelor din evidenţa financiară a acesteia pe anul precedent.

         Prevederile menționate nu se aplică agenţilor economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap.71 din titlul II şi celui stabilit la cap.1 titlul X. 

        Totodată, prin derogare de la prevederile liniuței întîi și doi, agenţii economici care aplică perioada fiscală prevăzută la art.121 alin.(4) sînt obligaţi să achite, pînă la data de 25 a fiecăror trei luni ale perioadei fiscale curente, sume egale cu 1/4 din: 

        a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlul II din Codul fiscal, pentru perioada fiscală respectivă; sau 

        b) impozitul ce urma să fie plătit, conform prezentului titlu, pentru perioada fiscală precedentă.

29.1.1.21.

Cum urmează a fi efectuată achitarea prealabilă a impozitului în cazul repartizării dividendelor pe parcursul anului?

        Conform art. 48 alin. (2) din Legea nr. 1134 din 12.06.1997 privind societăţile pe acţiuni, societatea are dreptul să plătească dividende intermediare (trimestriale, semestriale) şi anuale pe acţiunile aflate în circulaţie. 

      Potrivit art.49 alin.(1) din Legea nr. 1134/1997, decizia cu privire la plata dividendelor intermediare se ia de consiliul societăţii, iar hotărîrea cu privire la plata dividendelor anuale se ia de adunarea generală a acţionarilor, la propunerea consiliului societăţii. 

        În conformitate cu prevederile art. 801 din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 care achită dividende acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende. 

        Impozitul determinat se achită la buget pînă la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost efectuate plăţile în contul dividendelor. 

        Suma impozitului achitată de agentul economic este trecută în cont ca impozit aplicat venitului impozabil al agentului economic respectiv pentru perioada fiscală în care a fost făcută achitarea. 

       Totodată, dacă, în vreo perioadă fiscală, trecerile în cont, permise agentului economic depăşesc suma impozitului pe venit în perioada fiscală respectivă, diferenţa va fi compensată conform modului stabilit în art.175 şi 176. 

     Prevederile prezentului articol nu se aplică agenţilor economici impozitaţi conform regimului fiscal stabilit la cap.71 din titlul II din Codul fiscal şi celui stabilit la cap.1 titlul X.

29.1.1.22. Urmează oare a fi luată în considerație suma impozitului pe venit aferentă profitului perioadei fiscale în curs, repartizată în prealabil sub formă de dividende conform art.801 din Codul fiscal, la onorarea obligației fiscale ce ține de achitarea în rate conform art.84 din Codul fiscal?

        Potrivit prevederilor art.801 alin.(1) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 care achită dividende acționarilor (asociaților) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende. 

        Potrivit art.801 alin.(2) din Codul fiscal, suma impozitului achitată de agentul economic conform alin.(1) din articolul stipulat, este trecută în cont ca impozit aplicat venitului impozabil al agentului economic respectiv pentru perioada fiscală în care a fost făcută achitarea. 

        Totodată, agenții economici sunt obligați să achite la buget impozitul pe venit în mărimea ratelor și în termenele stabilite de art.84 alin.(1) din Codul fiscal. 

        În conformitate cu pct.85 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea de Guvern cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11 iulie 2018, trecerea în cont a impozitului în temeiul art.81 din Codul fiscal, se face prin metodele și termenele stabilite la art.801 și art.84 din Cod. 

        Potrivit art.12 pct.13) din Codul fiscal, trecerea în cont constituie suma reținută și/sau achitată prealabil cu care contribuabilul are dreptul să micșoreze suma impozitului. 

        Astfel, suma impozitului pe venit aferentă profitului perioadei fiscale în curs repartizată în prealabil sub formă de dividende, achitată de contribuabil, se consideră drept parte a obligației fiscale ce ține de achitarea impozitului în rate conform art.84 din Codul fiscal.

Arhiva

        În cazul în care agentul economic a decis pe parcursul anului să achite dividende acționarilor, urmează oare să achite adăugător pentru perioada de gestiune, suma impozitul pe venit în rate conform art.84 din Codul fiscal?

        Agentul economic urmează să achite în mod obligatoriu suma prognozată a impozitului pe venit în rate, în termenii stabiliți de art.84 din Codul fiscal. 

        Persoanele care achită dividende acţionarilor (asociaţilor) săi pe parcursul perioadei fiscale achită ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende, în termenii stabiliți la art. 801 din Codul fiscal. 

        Prin urmare, achitarea preliminară a dividendelor generează obligația de a achita ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din profitul perioadei fiscale în curs, din care se vor achita dividende. 

        Această sumă nu influențează la suma prognozată a impozitului pe venit în rate care urmează să fie achitată în mod obligatoriu. 

        Totodată, în cazul în care pentru perioada de gestiune s-a determinat că suma aferentă impozitului pe venit este mai mică decât suma achitată pe parcursul perioadei de gestiune acesta va fi considerată ca sumă achitată în plus (supraplată), iar diferenţa va fi compensată conform modului stabilit în art.175 şi 176 din Codul fiscal.

29.1.1.23.

Se impozitează, oare, veniturile sub formă de dobînzi aferente depozitelor bancare primite de către agentul economic?

        Dobînzile aferente depozitelor bancare se vor include în venitul brut al agentului economic și se vor impozita în modul general stabilit, potrivit art.18 lit. g) din Codul fiscal.

Video
Codul fiscal 2019
Panou informativ